Anulări de zboruri: criza combustibilului lovește rutele scurte europene
Aeroportul internațional Henri Coandă din București a înregistrat o creștere alarmantă a zborurilor anulate în primele luni ale anului 2026. Rata anulărilor a crescut de la 0,10% în 2025 la 3,16%, ceea ce reprezintă o multiplicare de 30 de ori. Deși numărul curselor programate a rămas similar, peste 200 de zboruri au fost eliminate din program în perioada februarie-mai, afectând mii de pasageri români.
Rutele Otopeni-Europa de Vest, în centrul crizei
Aproximativ 64% din anulările înregistrate pe ruta bucureșteană au vizat zboruri către marile centre europene: Londra, Paris, Bruxelles și Frankfurt. Aceste rute, cu distanțe între 1.500 și 3.500 km, sunt folosite în special de diaspora românească pentru contactul cu țara și pentru conexiuni internaționale.
Pentru pasagerii afectați pe aceste rute, dimensiunea perturbării este semnificativă: conform regulamentului UE261, zborurile anulate pe distanțe medii dau dreptul la compensații de 400 de euro pe persoană, iar pentru zborurile cu întârzieri peste trei ore pasagerii beneficiază de aceleași drepturi.
Costurile dublate ale combustibilului
Companiile aeriene, în special transportatorii low-cost care domină rutele europene scurte, se confruntă cu o presiune asupra costurilor fără precedent. Potrivit datelor IATA, industria aeriană globală va cheltui aproximativ 282 de miliarde de dolari pe combustibil în 2026, o sumă zece ori mai mare decât profitul net total al întregii industrii din anul 2023.
Prețurile combustibilului pentru avioane s-au dublat de la începutul anului, în urma tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Multe companii care operează aceste curse nu au contracte pe termen lung care să le fixeze prețurile și absorb integral creșterea costurilor. În situația aceasta, rutele scurte sunt primele eliminate din program, deoarece generează cele mai mici venituri raportate la consumul de combustibil.
Perturbări la scară europeană
Analiza operațională a 18 aeroporturi europene relevă o imagine critică. Londra Heathrow a înregistrat o creștere de 148% a ratei întârzierilor comparativ cu anul precedent, iar aeronavele care au întârzieri așteaptă în medie 118 minute pe pistă.
La Alicante-Elche, rata întârzierilor aproape că s-a triplat: de la 4,39% în 2025 la 11,73% în 2026, iar zborurile cu întârzieri excedentare ajung la peste trei ore în urma orarului. Palma de Mallorca a înregistrat o dublare a perturbărilor, în timp ce alte aeroporturi mari europene – Madrid, Barcelona, Milano – raportează creșteri semnificative.
Pe ansamblul celor opt aeroporturi analizate, din 2.395 de anulări, aproximativ 1.436 au vizat zboruri sub 1.500 km. Acestea sunt tocmai rutele pe care companiile le reduc prioritar pentru a reduce costurile operaționale.
Drepturile pasagerilor rămân neafectate
Pe 8 mai 2026, Comisia Europeană a emis orientări clare: creșterea prețului combustibilului nu se califică drept circumstanță extraordinară. Companiile aeriene care anulează sau întârzie zboruri fiindcă devin prea costisitoare nu pot refuza compensația pasagerilor.
Pasagerii afectați de anulări au dreptul la rambursare integrală, redirecționare către alte curse, asistență la aeroport și compensații de până la 600 de euro. De asemenea, companiile nu pot introduce retroactiv taxe de combustibil după achiziționarea biletelor. Prețul plătit la rezervare rămâne în vigoare.
Recomandări pentru sezonul estival
Specialiștii recomandă pasagerilor să-și verifice drepturile înainte de a pleca și să păstreze documentația completă: cardul de îmbarcare, confirmarea rezervării și chitanțele pentru serviciile plătite la aeroport. Dacă o companie invocă circumstanțe extraordinare, este esențial să se ceară o explicație în scris înainte de plecarea din terminal.
România dispune de trei ani de la data perturbării pentru a depune cereri de despăgubire. Pasagerii plecați de pe Otopeni trebuie să se informeze asupra drepturilor lor, cu atât mai mult în contextul în care siguranța compensațiilor a fost clarificată oficial la nivel european.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.