Opt zile de știință și povești, pe o insulă din Dunăre

O tabără fără săli de curs

Accesul pe insulă se face doar cu barca, cazarea este la cort, iar cursurile și conferințele se țin sub cerul liber, între corturi și malul apei. Formatul, numit de organizatori „academie fără ziduri”, elimină distanța obișnuită dintre lector și public.

Discuțiile începute la o conferință de dimineață continuă, de regulă, seara, la focul de tabără. Este structura pe care Atlantykron a păstrat-o încă din perioada în care evenimentul a devenit academie de vară, în 2002, după ce începuse, în 1990, ca festival dedicat literaturii science-fiction.

Marte, Artemis și dialogul cu NASA

Explorarea spațială a rămas una dintre temele centrale ale ediției. Ravi Prakash, inginer la NASA Jet Propulsion Laboratory, a susținut o teleconferință intitulată „De la Curiosity la Artemis: povestea viitorului în construcție”, în care a explicat etapele critice ale intrării în atmosfera marțiană și aterizării roverelor. Participanții au avut parte și de o teleconferință cu generalul Dumitru-Dorin Prunariu, primul român care a zburat în spațiu.

„Pentru mine, Atlantykron este unul dintre acele locuri rare în care prietenia, curiozitatea și visul de viitor se întâlnesc firesc”, a declarat Prunariu.

Energie, inteligență artificială și natură

Programul a urmat trei linii tematice. Energia viitorului a fost discutată din mai multe unghiuri: hidrogenul, într-o conferință susținută de dr. Florin Păun, viitorul energiei nucleare, în dialog cu specialiști din domeniu, și energia eoliană, printr-un atelier practic. Inteligența artificială a intrat în program atât teoretic, printr-o conferință dedicată, cât și aplicat, prin cursuri de scriere de comenzi pentru modele AI și generare de imagini, urmate de dezbateri despre limitele etice ale tehnologiei.

Experimentul „De vorbă cu pădurea” a urmărit semnalele electrice transmise de plante, alături de ateliere de biodiversitate desfășurate cu implicarea unei stațiuni de cercetare marină. Tema apei și a schimbărilor climatice a completat acest fir tematic, cu o conferință dedicată impactului lor asupra ecosistemelor.

Literatură, artă și memorie colectivă

O întâlnire dedicată aniversării a 35 de ani de la fondarea editurii Nemira i-a adus în insulă pe scriitorii Florin Chirculescu și Marian Coman, alături de lansări de carte și o expoziție de artă.

Marian Coman, care a ajuns prima dată pe insulă în 1993, la 16 ani, a povestit legătura personală cu locul: „Acolo am scris, mi-am făcut prieteni și mi-am trăit o parte din adolescență”.

O comunitate care se reîntoarce

Peste 10.000 de persoane au trecut prin proiect de la prima ediție, din 1990. Coordonatorul general al academiei, Sorin Repanovici, a descris efortul de revenire al participanților: „Ne bucură să vedem participanți care au venit aici copii și care revin astăzi împreună cu propriii lor copii, alături de cercetători, profesori, scriitori, artiști și specialiști din domenii de vârf”.

Alexandru Mironov, unul dintre fondatorii proiectului, a descris astfel spiritul taberei: „un falanster cultural care funcționează de 37 de ani”.