România, mai sus decât Bulgaria la nivelul de trai. Ce arată cifrele Eurostat
Datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) pentru 2025 arată că România se află la 86% din media europeană la consumul individual real pe cap de locuitor, egalând Portugalia și Slovenia. Bulgaria a ajuns la 77% din aceeași medie, depășind Estonia, Letonia și Ungaria - dar rămâne sub România.
Cum se măsoară bunăstarea gospodăriilor
Eurostat folosește Consumul Individual Real (AIC) pe cap de locuitor, ajustat în funcție de nivelurile prețurilor, ca indicator al bunăstării materiale a populației. AIC poate fi mai relevant decât PIB-ul per capita atunci când vine vorba de calitatea vieții. Acesta acoperă bunurile și serviciile achiziționate direct de gospodării, dar și serviciile furnizate de stat sau de organizații non-profit - sănătate, educație, asistență socială.
Bulgaria a recuperat
În 2015, Bulgaria ocupa ultimul loc în UE la acest indicator, cu 55% din media europeană. Zece ani mai târziu, a ajuns la 77%, egalând Slovacia. Estonia, care stagnează la 74%, Letonia și Ungaria (ambele la 73%) au fost depășite. O parte din progresul bulgar se explică tocmai prin ritmul lent al celorlalte: Estonia a înregistrat chiar o scădere față de anul anterior, de la 75% la 74%.
Prețuri mai mici în România, nivel de trai mai ridicat
Un element relevant pentru turiști și pentru oricine face o comparație între cele două destinații: prețurile în Bulgaria sunt la 60% din media UE, în timp ce în România nivelul este de 58,9% - ușor mai scăzut. Cu toate acestea, consumul individual real al românilor este cu 9 puncte procentuale peste cel al bulgarilor, ceea ce indică o putere de cumpărare semnificativ mai mare.
Unde se află România față de ea însăși
Datele agregate naționale ascund, însă, disparități interne semnificative. Conform prognozei pe profil teritorial a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) pentru 2026, Bucureștiul înregistrează un PIB pe cap de locuitor de 59.600 euro - de 6,4 ori mai mult decât Vaslui, cel mai sărac județ, cu 9.320 euro.
Cluj (30.639 euro), Timiș (25.836 euro) și Constanța (24.893 euro) sunt printre puținele județe, alături de Capitală, care se apropie sau depășesc nivelul de 75% din media UE - pragul de referință al fondurilor europene de coeziune, sub care regiunile primesc finanțare mai generoasă și cu cofinanțare națională mai mică. Paradoxul politicii de coeziune: județele care cresc economic riscă să piardă accesul la categoriile de finanțare avantajoase în ciclurile bugetare viitoare.
Contextul european
La nivel continental, Luxemburg conduce clasamentul AIC cu 45% peste media UE, urmat de Germania (20%) și Olanda (19%). Diferența dintre cel mai ridicat și cel mai scăzut nivel de trai din Europa s-a redus de la 98 de puncte procentuale în 2015 la 73 de puncte în 2025 - un semn al convergenței, chiar dacă inegale.
România înregistrează în 2025 un AIC de 86% din media UE, față de 40% în 2004, cel mai mic nivel din UE la acel moment. Este cea mai rapidă creștere din UE pe acest indicator în ultimele două decenii, potrivit Eurostat.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.