România stabilește standardele pentru zonele de testare a dronelor

Zonele de testare vor funcționa ca spații aeriene delimitate, restricționate și activate la cerere pentru desfășurarea experimentelor. Procedurile vor fi coordonate cu furnizorii de servicii de trafic aerian și cu structurile responsabile de managementul spațiului aerian. AACR va evalua pentru autorizare: tipul și caracteristicile aeronavelor testate, riscurile generate pentru obiecte și persoane la sol și în aer, proceduri de gestionare a incidentelor, condiții de separare de traficul pilotat și de zonele populate, măsuri de securitate cibernetică și protecție a datelor.

Sistemele UAS cu performanțe ridicate necesită evaluări stricte

AACR va aplica atenție deosebită sistemelor UAS cu reacție și altor platforme cu performanțe tehnologice înalte. Aceste drone vor fi supuse evaluării riscurilor și se va analiza:

· performanțele aeronavei și cerințele specifice de zbor,

· riscurile generate asupra spațiului aerian controlat și infrastructurii aeroportuare,

· necesitatea coordonării cu furnizorii de servicii de trafic aerian și integrarea în sistemul actual de organizare a spațiului aerian.

Pentru activități de zbor cu nivel de risc ridicat, testarea dronelor performante va urma proceduri similare celor aplicate aeronavelor cu pilot la bord.

Criteriile pentru autorizare sunt analizate de Consiliul pentru Managementul Spațiului Aerian (CMSA), o structură civilo-militară responsabilă de deciziile strategice privind spațiul aerian național.

În UE există centre de testare operaționale

Cadrul european pentru operații UAS se bazează pe Regulamentele (EU) 2019/947 și 2019/945, care au instituit standarde pentru testarea dronelor pe continent. Această armonizare facilitează evoluția tehnologiilor și colaborarea între operatori.

Germania a instaurat un standard în domeniu prin deschiderea Centrului Național Experimental de Testare pentru Sisteme UAS la Cochstedt (lângă Magdeburg) în martie 2021, sub coordonarea DLR (Agenția Spațială Germană). Facilitățile de la Cochstedt au fost extinse în august 2026 cu o nouă secție de cercetare dedicată dezvoltării și testării tehnologiilor contra-drone.

Producția de drone se intensifică în România

Inițiativa de reglementare a testării coincide cu expandarea sectorului producției de UAS în țară. Companiile internaționale și producătorii locali au semnat în 2026 investiții majore.

Elbit Systems, gigant de apărare cu sediul în Israel, a inaugurat pe 27 aprilie 2026 o nouă fabrică în Chitila, cea de-a șaptea linie de producție a companiei în România. Instalația va fabrica, integra și testa sisteme avansate de aeronave fără pilot, cu o producție inițial planificată la aproximativ o mie de drone pe lună. Primele aeronave sunt așteptate în trimestrul al patrulea al anului 2026.

Un parteneriat dintre România și Ucraina a fost anunțat pe 28 iulie 2026 pentru producția de drone militare la Cluj-Napoca. Proiectul va fabrica trei categorii de sisteme UAS: drone FPV, drone interceptoare și vehicule aeriene de recunoaștere, destinate pieței regionale.

BraveX Aero, producător românesc de drone cu aripi fixe, a accelerat planurile de expansiune în martie 2026, cu strategia de a deveni lider european în segmentul dronelor cu aripi fixe.

Colaborare instituțională pentru implementare

AACR continuă dialogul cu instituțiile publice, furnizorii de servicii de trafic aerian, administratorii de aerodromuri și operatorii UAS pentru a finaliza cadrul de autorizare. Procesul echilibrează nevoile de testare și inovație industrială cu cerințele de siguranță aeriană și protecție a persoanelor.

Criteriile care urmează să fie stabilite vor permite dezvoltarea și validarea unor tehnologii avansate în condiții controlate, esențiale pentru evoluția competenței europene în sectorul UAS.