Știri din Turism

La cramă, nu la raft

Industria vinului românesc a ajuns la peste 500 de producători înregistrați oficial. Totuși, segmentul viticol rămâne unul dintre cele mai puțin exploatate din turismul românesc: o cramă autohtonă primea, în medie, 300 de turiști în șase luni, cât una americană primește într-un singur weekend. Situația se schimbă lent, dar câteva domenii au ridicat ștacheta vizibil.

De Ion-Oroles Manolache · Actualizat 4 minute de citit
cramă
Crame de vizitat în România: de la Dealu Mare la Banat și Transilvania - programe, prețuri și povești mai puțin știute.

Avincis, Drăgășani - povestea de familie cu soiuri dacice

Pe dealurile din Vâlcea, în podgoria Drăgășani, Crama Avincis a fost construită aproape de la zero după 2007, când Cristiana Stoica și soțul său au revenit în România pentru a restaura conacul familiei și a reînvia viile abandonate. Producția a început în 2011. Astăzi domeniul Vila Dobrușa oferă cazare, mese și tururi ghidate cu degustare, rezervabile direct pe site.

Specialitatea casei este Negru de Drăgășani, un soi autohton rar, cu note de fructe negre și potențial ridicat de învechire, medaliat cu argint la USA Wine Ratings 2024. Alături de el, Crâmpoșia Selecționată - soi alb cu origini precreștine în zona Olteniei - completează un portofoliu în care soiurile românești sunt tratate ca produs de prestigiu.

Prince Știrbey, Drăgășani - 300 de ani și o revenire din exil

La câțiva kilometri distanță, domeniul Prince Știrbey are una dintre cele mai neobișnuite povești din viticultura românească. Proprietara actuală, Ileana Kripp, născută Costinescu-Știrbey, este strănepoata lui Barbu Știrbey - prim-ministru al Regatului Român și administrator al Domeniilor Coroanei - și a plecat singură din România la 15 ani, în timpul comunismului, cu ajutorul savantului Henri Coandă. S-a întors în anii 2000 împreună cu soțul austriac Jakob Kripp și a recuperat domeniul viticol de la Drăgășani, moștenit din linia directă a familiei.

Crama produce vinuri premium în tiraje mici, din soiuri autohtone: Tămâioasă Românească, Fetească Regală, Crâmpoșie Selecționată. Vinul Prince Știrbey era servit pe Orient Express încă din 1920. Vizitele se fac în grupuri mici, cu degustare și masă pregătită de proprietari, un format care exclude turismul de masă.

LacertA Winery, Dealu Mare - arhitectură Art Nouveau și 82 de hectare

Situată la 100 km de București, în podgoria Dealu Mare, LacertA este construită în jurul unui conac ridicat în 1901 de arhitectul Ion Mincu - monument istoric inclus în tur. Domeniul acoperă 82 de hectare și combină soiuri internaționale (Cabernet Sauvignon, Syrah, Pinot Noir) cu soiuri albe și roșii selectate pentru climat.

Turul cramei este disponibil de luni până vineri, între 9:00–16:00, exclusiv cu programare prealabilă. Ultimul tur începe la 14:30. Domeniul este utilizat și pentru evenimente corporate - o alternativă distinctă față de sălile de conferință urbane.

Cramele Recaș, Banat - cel mai mare exportator, fondator britanic

La Recaș, lângă Timișoara, se află cea mai mare cramă exportatoare din România, fondată în 1998 de Philip Cox - un publicitar englez din Bristol care a venit în România în anii '90, a văzut potențialul viticol și a rămas. A cumpărat crama împreună cu soția sa româncă, Elvira. Crama turistică primește anual aproximativ 15.000 de vizitatori din țară și din străinătate.

Portofoliul cuprinde Fetească Regală, Fetească Neagră (soiuri autohtone), alături de Sauvignon Blanc, Riesling Italian și altele, pe o suprafață de circa 950 de hectare. Wine Atlas Feteasca Regală 2018 a obținut medalie de aur la Decanter. Vizitele se fac cu programare, minim 4 persoane, luni–vineri între 10:00–16:00. Cel puțin patru pachete de degustare sunt disponibile, rezervare cu minimum 48 de ore înainte.

Jidvei și Castelul Bethlen-Haller, Transilvania

Cu patru crame la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu și o capacitate de stocare de peste 35 de milioane de litri, Jidvei este cel mai mare producător de vinuri albe din România. Turul cramei costă 20 euro/persoană, iar vizita domeniului Castelul Bethlen-Haller - un conac transilvănean renovat, distins cu locul I la Top Hotel Awards 2024 și 2025 pentru Best Winery Accommodation - costă separat 8 euro/persoană. Programul de vizitare include luni de la 12:00 la 16:00, cu extensii în weekend pentru grupuri.

Murfatlar, Dobrogea - muzeul viei lângă Marea Neagră

Complexul vinicol Murfatlar, din Dobrogea, funcționează cu atestare istorică de peste un secol și include un Muzeu al Viei și Vinului, puncte turistice și săli de degustare. Degustarea de 5 sortimente, cu tur ghidat, se poate rezerva individual sau în grup.

Cum se organizează o vizită

Practic, toate cramele mari cer programare prealabilă, între 24 și 48 de ore înainte, uneori mai mult pentru grupuri. Orientativ, costul unui tur de cramă cu o degustare standard de 3 până la 5 soiuri de vin, variază între 20 și 33 de euro per persoană (sau echivalent în lei) și poate include brânzeturi, platouri reci sau chiar snacks-uri. Platformele ReVino.ro, TurismViticol.ro și CrameRomania.ro centralizează oferte, programe și opțiuni de cazare la cramă.

Rutele viticole cu cel mai bun raport între concentrare geografică și diversitate de crame rămân Dealu Mare (Prahova–Buzău, accesibil din București în sub 2 ore) și Drăgășani (Vâlcea, ~3 ore din București), urmate de Banat și Transilvania pentru combinații cu alte obiective turistice.

Distribuie:
Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.