Dragoș Răducan: "Hotelierii de pe litoral se pregătesc pentru deschiderea sezonului estival pe 1 mai"

2026 va fi anul calității în turism

Știri din Turism: Când se va deschide sezonul estival pe litoralul românesc?

Dragoș Răducan: Din punct de vedere legal, deschiderea de referință a sezonului estival pe litoralul românesc este 1 mai 2026. Exact aceasta este esența protocolului încheiat între minister și FPTR, pregătirea unitară a litoralului, din timp, în condiții optime, cu accent pe calitate, pe predictibilitate și pe un raport corect calitate, preț. Nu vorbim doar despre o dată simbolică, ci despre o asumare instituțională clară, în condițiile în care ministerul s-a implicat direct în pregătirea sezonului, iar 2026 a fost prezentat inclusiv ca „Anul Calității în Turism”. În plus, din informațiile noastre reiese că pregătirile au început încă din februarie, iar multe unități ar putea fi gata până în jurul datei de 20 aprilie, în funcție de vreme și de ritmul autorizărilor.

Știri din Turism: Cum se pregătesc stațiunile și hotelierii să își întâmpine turiștii anul acesta?

Dragoș Răducan: Hotelierii fac ceea ce fac în fiecare an înainte de deschiderea sezonului, lucrări de igienizare, revizii tehnice, aprovizionare, pregătirea spațiilor exterioare, recrutare și instruire de personal. Diferența este că, în 2026, presiunea este mai mare, pentru că operatorii trebuie să gestioneze în același timp angajarea personalului, obținerea avizelor după un calendar administrativ care, din păcate, nu ține mereu pasul cu economia reală. Informațiile noastre arată că recrutarea pentru sezon a început încă din februarie, multe unități au accelerat angajările, iar patronatele și presa locală vorbesc despre flexibilizare în organizare și despre majorări salariale punctuale, tocmai pentru a face față deficitului de personal. Problema reală nu este lipsa de pregătire a hotelierilor, ci faptul că birocrația continuă să îngreuneze activitatea exact în momentul în care stațiunile ar trebui să intre în sezon fără frâne artificiale.

Știri din Turism: Cum au evoluat, de la începutul anului, rezervările pentru vacanțe pe litoralul românesc?

Dragoș Răducan: La această dată, nu există o statistică publică unică care să certifice pentru întregul litoral o scădere față de anul trecut. Există însă semnale clare că ritmul este mai prudent și mai slab decât și-ar fi dorit operatorii. Platformele de profil și analizele din piață vorbesc despre turiști mai atenți la reduceri, mai sensibili la raportul calitate, preț și mai dependenți de promoțiile early booking. În paralel, reducerea severă a voucherelor de vacanță a pus presiune directă pe cerere, fiind raportată o scădere de peste 60% a emiterii voucherelor, ceea ce lovește inevitabil și în rezervările pentru litoral. Pe scurt, piața nu este blocată, dar este mai lentă, mai prudentă și mai tensionată decât în anii în care consumul intern mai consistent.

Știri din Turism: De la ce prețuri vor porni vacanțele anul acesta pe litoralul românesc? Dați câteva exemple.

Dragoș Răducan: Tarifele sunt dinamice și variază în funcție de perioadă, categoria unității de cazare, tipul camerei și serviciile incluse. Ca repere orientative pentru o cameră, în Năvodari prețurile pornesc de la 188 lei pe noapte, în Mamaia de la 145 lei, iar în Eforie de la 158 lei. În aceste stațiuni, oferta analizată indică și valori care pot ajunge până la 715 lei, 724 lei pe noapte în Mamaia și 550 lei pe noapte în Eforie.

În Olimp, exemplele verificate pornesc de la 224 lei, 238 lei pe noapte și ajung până la 505 lei. În Jupiter, tarifele identificate încep de la 121 lei pe noapte și urcă până la 688 lei, 724 lei. În Saturn, prețurile pornesc de la 242 lei și ajung până la 477 lei pe noapte.

Aceste valori au caracter orientativ și oferă o imagine de ansamblu asupra nivelului tarifar din principalele stațiuni analizate, cu precizarea că prețurile se pot modifica în funcție de momentul rezervării și de pachetul ales.

Turiștii se reorientează spre destinații percepute ca mai sigure și mai accesibile

Știri din Turism: Ce impact a avut războiul din Orientul Mijlociu asupra preferințelor turiștilor români?

Dragoș Răducan: Impactul a avut două faze. Prima a fost emoțională și operațională. Avertismentele MAE pentru destinații precum Emiratele Arabe Unite și Egiptul, închiderile de spații aeriene și anularea de zboruri între România și Orientul Mijlociu au produs imediat nesiguranță în piață. A doua fază a fost economică, prin presiunea pusă pe costurile de transport aerian, chiar dacă efectul asupra prețului final al biletelor diferă de la o companie la alta și nu se transferă automat, integral și uniform.

Știri din Turism: Se vor reorienta acum turiștii români mai mult spre stațiunile românești?

Dragoș Răducan: Eu nu aș exagera acest efect. Există, fără îndoială, o reorientare către destinații percepute ca mai sigure și mai accesibile, dar nu exclusiv spre România. În spațiul public apar semnale de interes crescut și pentru Bulgaria, dar și pentru alte destinații europene, în timp ce Egiptul continuă să fie promovat și cumpărat de o parte importantă a pieței. Așadar, nu văd încă dovezi că litoralul românesc a devenit beneficiarul automat al conflictului. România poate fi o opțiune sigură, dar nu este singura destinație care mizează acum pe argumentul sigurantei.

Știri din Turism: Ce stațiuni din România sunt cele mai căutate anul acesta?

Dragoș Răducan: Aceasta este, într-adevăr, întrebarea preferată a jurnaliștilor, iar răspunsul este aproape același în fiecare an. În partea superioară a clasamentului rămân Mamaia, Năvodari, Eforie Nord, apoi zona Neptun, Olimp și sudul litoralului, în special Jupiter, Venus și Saturn. Topurile publicate de platforme și operatori pentru rezervările din 2026 arată aceeași structură de interes, cu polii consacrați rămași dominanți. Pe scurt, surprizele apar mai jos în clasament, nu în vârful lui. Exceptie face Costinesti, în perioada festivalului Beach Please.

Voucherele de vacanță pot sprijini economia

Știri din Turism: În ce măsură ar putea sprijini acum economia românească voucherele de turism? Care ar fi cea mai potrivită formă, măsură în care aceste vouchere de vacanță ar trebui să existe pentru a sprijini realmente economia și angajații?

Dragoș Răducan: Voucherele de vacanță pot sprijini economia, dar aceasta este doar jumătate din discuție. Ele au fost create, înainte de toate, ca măsură socială, pentru ca salariatul să își permită odihnă, refacere și acces real la turism intern, nu ca artificiu de piață și nu ca pretext ideologic. Din păcate, în spațiul public s-a construit un narativ simplist, potrivit căruia voucherele ar fi distorsionat economia. În realitate, ele au direcționat consumul spre turismul intern fiscalizat și spre structuri clasificate. Chiar ministerul a subliniat că doar structurile clasificate pot încasa astfel de plăți.

Pe partea economică, inclusiv studiile Academiei de Studii Economice publicate în 2025 arată un efect măsurabil al tichetelor de valoare asupra PIB și locurilor de muncă. În documentul FPTR din martie 2026 este invocată concluzia că un leu cheltuit prin vouchere generează 0,36 lei în sectorul ospitalității și 0,78 lei la bugetul de stat. În același timp, actualul regim pentru 2026 este mai restrictiv, respectiv 800 lei pentru angajații din sectorul public cu salarii nete de până la 6.000 lei. Din punctul nostru de vedere, forma corectă ar fi una predictibilă, multianuală, suficient de consistentă, adica echivalentul a 500 euro pentru salariații cu venituri mici și medii și tratată echilibrat, nu demonizată politic.

În sectorul ospitalității, 1 din 6 angajați provin din afara țării

Știri din Turism: Care este acum situația lucrătorilor străini care lucrează în turismul românesc?

Dragoș Răducan: Situația lucrătorilor străini rămâne critică pentru turismul românesc și, mai larg, pentru zona ospitalității. Guvernul a aprobat pentru 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși, iar IGI arată că în 2025 contingentul anterior a fost folosit în proporție de peste 84% la 31 octombrie și aproape 95% la 30 noiembrie, ceea ce arată o dependență structurală a economiei de această resursă. În sectorul extins al ospitalității, patronatele vorbesc deja despre aproximativ 1 din 6 angajați proveniți din afara țării.

Știri din Turism: Există muncitori străini care nu s-au mai putut întoarce acasă din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu?

Dragoș Răducan: Da, există cazuri de lucrători care nu au mai putut reveni la timp în România din cauza conflictului și a perturbării rutelor aeriene din Orientul Mijlociu. Chiar FPTR a cerut oficial Guvernului un act temporar pentru prelungirea termenelor de ședere și muncă, arătând că numeroși lucrători, mai ales din turism și construcții, au rămas blocați după deteriorarea situației de securitate și după perturbarea transportului aerian. Presa a relatat estimări din piață care merg de la sute de persoane la aproximativ 10.000 de cazuri afectate, dar nu există încă un bilanț oficial centralizat pentru această perioadă.

 Știri din Turism: Ați solicitat Guvernului să promoveze în regim de urgență un act normativ temporar pentru prelungirea termenelor legale privind șederea și munca lucrătorilor străini aflați temporar în imposibilitatea obiectivă de a reveni în România. În ce stadiu este acum acest proiect?

Dragoș Răducan: Stadiul este, din păcate, cel clasic pentru raportul dintre stat și economia reală: noi am trimis o solicitare punctuală, legal motivată, într-o situație excepțională, iar astăzi am primit un răspuns oficial. Cererea FPTR nu solicita un privilegiu, ci o soluție temporară și rezonabilă pentru angajatori și lucrători aflați într-o imposibilitate obiectivă de a reveni în România. Când mediul privat vine cu o problemă concretă, cu argumente și cu o propunere clară, iar autoritățile răspund prin tăcere, nu mai vorbim despre administrație activă, ci despre administrație absentă. Iar absența statului costă bani, locuri de muncă și funcționarea normală a sezonului.

Știri din Turism: Cât la sută din angajații din turism (eventual și HoReCa) sunt străini? Din ce țări vin aceștia?

Dragoș Răducan: Strict pentru turismul clasic, nu există la zi o statistică publică unică și completă care să dea procentul exact numai pentru hoteluri și agenții. În schimb, pentru sectorul extins al ospitalității, cifra cel mai des invocată public este de aproximativ 1 din 6 angajați, adică în jur de 16 sau 17%, respectiv aproape 60.000 de lucrători străini. Ca proveniență, topul raportat de IGI pentru 2025 a fost Nepal, Sri Lanka și India, urmate de Bangladesh, Egipt, Pakistan, Maroc, Turcia, Etiopia și Filipine. Acesta este tabloul real al pieței muncii, fără lucrători din Asia și din alte state terțe, multe unități turistice și de alimentație publică nu și-ar mai putea acoperi necesarul de personal.