Via Transilvanica: Peste 120.000 de drumeți au bătut potecile

Drumul Via Transilvanica este un adevărat ambasador de țară

 ȘtiriDinTurism.ro: Domnule Ușeriu, în termeni simpli, ce este Via Transilvanica astăzi: traseu turistic, o inițiativă care spune povestea locurilor și a comunităților sau un proiect cu importanță la nivel național? Unde se poziționează Via Transilvanica în Europa, comparativ cu rute consacrate precum El Camino? Există o legătură de inspirație sau este un concept diferit? Ce înțeleg turiștii străini când aud pentru prima dată de Via Transilvanica?

Alin Ușeriu: Via Transilvanica este un proiect pionier la nivel național, dar evident împrumută la nivel de concept, și nu numai, din tradiția drumurilor de lungă distanță. Când spun tradiție mă gândesc de exemplu la un drum de pelerinaj cum e El Camino de Santiago pentru Spania, care există de sute de ani. Sigur că istoria acestuia este una religioasă, iar “pelerinajul” astăzi poate să însemne multe lucruri. A devenit mai degrabă o experiență personală pentru majoritatea oamenilor care pornesc într-o astfel de călătorie, prin care speră nu doar să descopere locuri, ci și pe ei înșiși. 

După ce am parcurs El Camino, m-am gândit că avem o țară așa de frumoasă, de ce să nu avem și noi un astfel de traseu. L-am conceput și dezvoltat după modele deja existente, dar l-am adaptat valorilor Asociației Tășuleasa Social, deci în primul rând Via Transilvanica este un proiect social, cu impact real în comunități. Este drumul care unește, așa că a fost important să arătăm diversitatea culturală și etnică din România. Pentru români este cărarea pe care pot să-și cunoască identitatea într-un mod autentic și sănătos. Eu spun adesea că nu poți să iubești ceva ce nu cunoști, tocmai de aceea cred cu tărie că de multe ori Via Transilvanica are menirea de a-i face pe oameni să-și iubească țara.

Dacă ar fi să mă raportez la cei care vin din străinătate, este ca și cum ar interacționa cu un ambasador de țară. Cred că pentru mulți oameni din afara României, și au fost deja oameni din peste 62 de țări pe traseu, drumul acesta schimbă stereotipuri, ne face o reputație bună, pentru că ospitalitatea românească, gospodăria rurală, natura sălbatică, reprezintă experiențe care aproape că nu le mai găsești prin Europa de Vest, de exemplu. Și ne caracterizează, ne aparțin și e o bucurie să le putem împărtăși cu oameni de peste tot din lume. Mulți mi-au spus că până să apară Via Transilvanica nu au citit știri pozitive despre România, așa că mă bucur să aud că proiectul acesta schimbă percepții și perspective.

Via Transilvanica nu este încă suprapopulată, așa că mulți străini se bucură să vină pe traseu, tocmai pentru că încă le dă posibilitatea de avea experiența aceea autentică, a călătorului de lungă distanță, în care se poate petrece acea regăsire despre care vorbeam.

De curând am postat un videoclip pe canalele noastre de social media în care am surprins experiența pe traseu a doi drumeți de lungă distanță din Australia care au arătat exact cum se raportează cineva care nu știe prea multe lucruri despre România, dar care este deschis să ne cunoască țara, așa cum este ea. Eu cred că merită urmărit, așa că vă las aici link-ul.

Via Translvanica este un proiect de care țara avea nevoie

 StiriDinTurism.ro: Există un moment, un amănunt din culisele proiectului pe care nu l-ați mai povestit public până acum? Ați luat pe parcurs o decizie riscantă, fără de care Via Transilvanica nu ar fi existat în forma actuală?

Alin Ușeriu: De când există social media, am folosit toate platformele noastre pentru a ne spune povestea. Cred că acesta a fost și motivul pentru care am devenit îndrăgiți. Chiar dacă uneori ne luptam cu algoritmii care ne cereau să fim succinți și cât mai interesanți, ne-am ambiționat întotdeauna să fim niște povestitori chiar și în lumea digitală. Ce e foarte important de menționat, dar cred că nu am spus-o niciodată până acum, e faptul că în comunicare am fost mereu transparenți, nu am avut nimic de ascuns, am spus lucrurile fix așa cum sunt din perspectiva noastră.

Anul trecut, când am fost în călătoria mea dus-întors pe Via Transilvanica, mă opream să-mi scriu jurnalul, că mi se părea că trăiesc niște lucruri despre care vreau să vorbesc, pentru că aș vrea ca oamenii să ajungă la ele și să-și dorească să experimenteze și ei asta. Cred că drumul meu m-a făcut să mă gândesc că mi-ar fi plăcut să am experiența asta când eram mai mic, așa că mă bucur că tinerii din România au unde să facă acest lucru: mai exact pe Via Transilvanica.

Cât despre începuturi… Asociația Tășuleasa Social există de 26 de ani, timp în care am făcut proiecte de mediu, de educație, sociale etc. Am trecut de la diferite activități punctuale la proiecte cu bătaie mai lungă, pentru că atitudinea mea personală, dar și a oamenilor care au tot gravitat în jurul organizației (și au fost mulți, în toți acești ani pe la noi prin ogradă au trecut peste 130.000 voluntari) s-a schimbat. Prin practică. Când am propus Via Transilvanica, aveam deja 18 ani de activitate, adică eram o organizație matură. Nu a fost o sclipire de moment, au fost ani de zile în care ne-am construit valori solide, au fost proiecte pe care le-am dus la bun sfârșit cu bucuria de a le fi realizat și care au contribuit și ele la ceea ce este astăzi Via Transilvanica. Valorile sunt constanta care ne-a ținut întotdeauna pe drumul cel bun, încă le șlefuim și astăzi și ne întoarcem la ele de fiecare dată când e nevoie.

Totuși, oricâtă intuiție și viziune pui într-o idee, nu poți să fii sigur că oamenii aveau nevoie de ea. Poți să rămâi un geniu neînțeles cu o idee bună, care-ți moare în brațe. Însă, de când am făcut primii kilometri de Via Transilvanica, oamenii au început să meargă pe cărare, în număr mare și cu mult entuziasm. Acesta a fost un proiect de care țara avea nevoie. Oamenii îl așteptau. Acesta era, să zicem, riscul. Că s-ar fi putut să avem un drum care nu e umblat și atunci el nu mai era o cărare. Nu mai avea niciun sens.

„Proiectul acesta, pentru că este al oamenilor, poate să schimbe legi”

StiriDinTurism.ro: Cum arată anul 2026 pentru Via Transilvanica, în contextul incertitudinilor globale care influențează deja planurile de călătorie? Cum ar arăta, referitor la extensiile planificate, „următorul nivel” pentru Via Transilvanica în următorii 5–10 ani?

Alin Ușeriu: Anul 2026 pentru Via Transilvanica este despre siguranță și despre comunitate. Ideea de comunitate a fost mereu importantă pentru Tășu, pentru că de aici pleacă tot. Cât despre incertitudinile de toate felurile, întotdeauna am încercat să ținem pasul cu ele, să ne dăm un răspuns fricilor și îngrijorărilor noastre. Noi încă trimitem camioane cu produse necesare către Ucraina. Facem asta din 2020, de când a izbucnit războiul. Am primit atunci și familii, femei cu copii, care fugeau din calea sa, în campusul nostru de la Tășuleasa, pentru că avem această infrastructură și pentru că ne adaptăm nevoilor din societate.

Cred că în aceeași măsură, Via Transilvanica este o infrastructură națională, construită în jurul unor comunități. Nu ai cum să traversezi țara și să nu te intersectezi cu drumul acesta. Acum suntem și într-un proces de omologare la nivel guvernamental. Proiectul acesta, pentru că este al oamenilor, poate să schimbe legi și în mod clar participă la schimbarea unor mentalități.

Anul trecut am început să ne extindem în județul Brașov și am propus un plan de 20 de ani, în care să ajungem în toate zonele istorice ale țării. Acest lucru se va întâmpla atunci când vom avea resursele necesare și când tot mai mulți oameni și companii care gândesc la fel ca noi, o să se alăture în mod activ acestui proiect. Pentru perioada următoare prioritatea noastră este să îmbunătățim infrastructura existentă, și avem multe inițiative în acest sens, dar și siguranța drumeților. 

La nivel internațional, Transilvania este cunoscută pentru Dracula și Via Transilvanica

StiriDinTurism.ro: De ce a fost importantă prezența la ITB Berlin pentru Via Transilvanica? Cum au reacționat profesioniștii din turism la acest proiect? Cum ați perceput prezența României la târg: coerentă, fragmentată, convingătoare? A existat o colaborare cu autoritățile române prezente acolo?

Alin Ușeriu: Am fost invitați să participăm în pavilionul României și să reprezentăm Via Transilvanica la ITB Berlin. Noi am pus la dispoziție resurse și am făcut un efort pentru a face acest lucru posibil, tocmai pentru că am considerat că este un proiect despre care merită să vorbim cât mai mult și vestea despre existența unui traseu cu valori corecte să facă înconjurul globului. Face parte din misiunea noastră. A fost și o experiență de învățare și am creat niște conexiuni.

De cele mai multe ori primim foarte multe felicitări pentru proiectul pe care am avut menirea să-l gândim și implementăm, fie că vorbim de jurnaliști internaționali, de agenții de turism sau autorități locale/europene. Încă de la început ne-am propus să colaborăm foarte bine cu toate instituțiile pentru că doar prin cooperare onestă putem pune România pe harta internațională. Și credem că până acum ne-a reușit, având în vedere că la nivel local traseul traversează 133 UAT-uri cu care noi avem o relație bună și dialoguri constante.

Drumul unește 400 de comunități la nivel național

StiriDinTurism.ro: Din experiența dvs., pe ce ar trebui să se concentreze România pentru a deveni relevantă turistic la nivel internațional? Ce face Via Transilvanica mai credibilă ca brand decât alte inițiative turistice românești?

Alin Ușeriu: Gospodăria rurală face parte din ADN-ul nostru. Chiar dacă satele sunt depopulate, aceste gospodării încă există, spre deosebire de alte țări, iar această lume merită să rămână vie. Via Transilvanica trece prin 400 de comunități, majoritatea din mediul rural, și le dă viață, pentru că dintr-o dată există oportunități de a dezvolta mici afaceri locale și cel mai important, se creează un context pentru a face schimb: de culturi, de povești, de experiențe. Această legătură umană, dintre drumeți și localnici, este cea mai valoroasă consecință a proiectului acesta. De asemenea, avem o natură sălbatică, spectaculoasă și unică, care merită explorată și iubită. 

Via Transilvanica și-a asumat de la început diversitatea, din toate punctele de vedere. Iar această integrare și abordare holistică a unui turim național, făcut în tihnă, prin locuri diferite, cred că lipsea. Transilvania e cunoscută la nivel internațional, probabil datorită lui Dracula. Până în 2018 nu exista un alt proiect care să se folosească de universul nostru rural sub forma aceasta. Via Transilvanica o face.

Via Transilvanica, în curs de omologare

StiriDinTurism.ro: Cum colaborați cu agențiile de turism? Ce rol au autoritățile locale în funcționarea traseului? Ce instrumente digitale puneți la dispoziția drumeților și cât de mult contează acestea în experiența traseului?

Alin Ușeriu: În etapa de amenajare a drumului am colaborat cu fiecare consiliu județean, cu fiecare UAT, cu organizații locale, cu oameni ai locurilor etc, pentru a funcționa legal și birocratic în regulă, dar și pentru că era extrem de important pentru noi ca oamenii să-și asume drumul ca fiind al lor. Am lucrat împreună cu oameni foarte diferiți, iar asta face ca Via Transilvanica să fie un exemplu de mobilizare, de colaborare, de cooperare… practic toate ingredientele necesare pentru ca acest traseu să fie, cu adevărat, un drum care unește. Sigur, nu fără hopuri sau tot felul de situații mai mult sau mai puțin previzibile. 

Astăzi, după cum spuneam, suntem într-un proces de omologare, în baza unei legi la formularea căreia am participat îndeaproape. După un drum lung, care a presupus consultări repetate cu reprezentanții legislativului, în noiembrie 2024 aceasta a fost votată cu cvasiunanimitate (doar trei abțineri) și adoptată de Parlament, fiind ulterior promulgată de Președintele României. Este vorba despre Legea nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes național în scop recreativ.

Ne-am dorit ca Via Transilvanica să fie un traseu pe care nu ai voie să te pierzi. L-am marcat foarte bine (și îl remarcăm, pe porțiuni, în fiecare an) și avem și un element unic de semnalizare: bornele kilometrice din andezit, sculptate individual, care probabil constituie cea mai lungă expoziție de sculptură în aer liber. 

Ca resurse digitale, avem www. www.viatransilvanica.com, site-ul oficial unde se pot vedea hărți, descărca GPX-uri și Ghidul drumețului sau al biciclistului, această carte foarte importantă, pe care o poți folosi pentru a-ți planifica drumeția pe Via Transilvanica. În plus, avem o aplicație de mobil, care se poate descărca gratuit de pe Google Play sau App Store, care poate fi folosită și în pregătirea, dar mai ales în timpul călătoriei. Mai avem un grup de Facebook cu peste 160.000 de membri care postează zilnic întrebări, cer sfaturi, răspund din propriile experiențe, deci deja este o comunitate online foarte activă și de mare ajutor. Și, desigur, celelalte canale de social media fiecare având un rol prestabilit în ecosistemul digital și care contribuie la universul din care fiecare om își poate lua informații valoroase: filmele de pe YouTube te ajută să descoperi ce are traseul de oferit, pagina de Instagram îți oferă inspirație, iar pe Facebook găsești noutăți despre proiect și cele mai noi colaborări, inițiative sau parteneriate care ajută la dezvoltarea acestuia. 

Abonații la newsletter sunt cei care primesc de fiecare dată informații despre cele mai recente activități cu privire la traseu, recomandări din partea echipei, invitații la evenimentele organizate pe cărare, conținut dedicat și multe altele.

Sigur, lucrăm zi de zi la îmbunătățirea acestor resurse și ne gândim mereu la ce putem face ca potențialii drumeți să aibă o experiență cât mai plăcută și utilă cu fiecare instrument cu care intră în contact. Suntem de părere că experiența Via Transilvanica nu începe atunci când pui primul picior pe cale, ci chiar din momentul în care ai aflat prima dată de acest proiect. Așa că pentru noi fiecare punct de interacțiune cu drumețul este foarte important, și ne-am propus să îi punem la dispoziție tot ce are nevoie.

Cine finanțează Via Transilvanica

StiriDinTurism.ro: Care au fost principalele surse de finanțare pentru Via Transilvanica?

Alin Ușeriu: Via Transilvanica este un proiect realizat exclusiv din fonduri private, fără bani publici. De la persoane fizice, la IMM-uri, la companii mari etc, acești “Oameni ai drumului”, așa cum îi numim noi, au făcut și fac posibilă existența acestui drum. Suntem mereu în căutare de parteneri cu valori comune care să se implice și să contribuie pe termen lung, astfel încât Via Transilvanica să dăinuie.

De-a lungul celor 26 de ani de existență am avut alături foarte multe companii care s-au alăturat misiunii noastre, cu unele dintre ele avem, deja, peste 13 ani, de exemplu Banca Transilvania sau chiar aproximativ două decenii, așa cum este cazul Coca-Cola HBC cu care am transformat implicarea socială și comunitară într-o tradiție. 

Există mai multe modalități prin care se poate face o contribuție: încurajăm oamenii să redirecționeze 3,5% din impozitul pe venit către Asociația Tășuleasa Social, avem o campanie dedicată IMM-urilor pe care plănuim să o lansăm luna viitoare, un program de membership care presupune susținere recurentă sau să contribuie prin donații online sau achiziții de borne. 

În plus, cu fiecare achiziție din magazinul oficial Via Transilvanica, oamenii contribuie în mod direct la acțiunile de mentenanță și siguranță care sunt necesare de-a lungul anului pentru ca drumeții să aibă o experiență cât mai bună pe traseu. 

Un drum situat între aventură și călătorie de vindecare

StiriDinTurism.ro: Ce pondere au turiștii străini față de cei români pe traseu? Observați un tipar comun la cei care parcurg integral Via Transilvanica?

Alin Ușeriu: Anul trecut au fost 120.000 de drumeți pe traseu, iar asta este o cifră conservatoare. Dintre aceștia aproximativ 12-15% dintre ei sunt străini. Unii merg pentru două zile, alții parcurg întreg traseul. Evident, numărul celor care merg de la un capăt la altul este mai mic (sunt și din țară și din afară). Însă, nu e vreo competiție. Ce am observat de-a lungul timpului este că cei care vin din străinătate tind să petreacă mai mult timp pe traseu. Până în prezent, de când am lansat proiectul, oameni din 61 de țări au parcurs secțiuni din Via Transilvanica.

În 2025 am cunoscut un cuplu de australieni care au stat 3 luni în România și care au venit special să parcurgă integral traseul. Și pentru că le-a plăcut atât de mult, au decis să revină și anul acesta și să meargă pe anumite etape “mai încet” ca să se bucure cât mai mult timp de ceea ce are țara noastră de oferit. Și ăsta e un lucru fantastic!

Ne dorim ca oamenii să-și personalizeze experiența pe traseu și să meargă atât cât vor și cât se simt în stare. Într-adevăr, experiența unui drum de lungă distanță se simte cu adevărat abia după o săptămână.

Nu știu despre un tipar comun. Am cunoscut și tineri adolescenți și oameni trecuți de 60 de ani care au făcut tot traseul. Unii îl fac ca pe o aventură, pentru alții este o călătorie de vindecare. Experiența asta e atât de personală, cred că toți lăsăm ceva doar pentru noi, atunci când povestim despre ea, ca la o spovedanie. 

Cred că avem ocazia să facem și un fel de educație, prin promovarea acestui tip de turism la nivel național. Să zicem că în țări precum Germania, Spania, Australia, SUA, drumeția de lungă distanță este mai comună. Deja există o cultură în jurul acesteia, care în România este mai la început. Poate că cineva din România are nevoie de puțin mai mult curaj, pentru că în momentul acesta, face un fel de pionierat. Dar sunt foarte mulți oameni curajoși.

Cel mai des, călătorii încep drumul de la Putna

StiriDinTurism.ro: Traseul este gândit de la Mănăstirea Putna la Drobeta-Turnu Severin. Există interes pentru parcurgerea lui în sens invers? Ce etapă sau regiune surprinde cel mai mult drumeții?

Alin Ușeriu: Traseul poate fi parcurs în ambele direcții, marcajele sunt vizibile și oamenii își planifică călătoria în funcție de parametrii individuali. De asemenea pot folosi cu ușurință și aplicația de mobil Via Transilvanica, aceasta funcționând și fără semnal la telefon. Eu am parcurs anul trecut întreg traseul de două ori și de fiecare dată am cunoscut drumeți care fie m-au însoțit în călătoria de la Severin spre nordul țării, iar timp ce îl parcurgeam de la Putna mă întâlneam cu mulți dintre cei care au decis să-l parcurgă dinspre Dunăre. Așadar am cunoscut ambele situații, dar aș zice că majoritatea aleg să-l înceapă de la Putna.

Chestia cu Via Transilvanica este că fiecare regiune este atât de diferită și asta se simte de la o zi la alta. Cred că te poate surprinde oricând, iar fiecare drumeț are propriul stil de organizare și el decide ce zone alege să parcurgă și în ce sens. 

Cel mai greu nu a fost la început, ci acum

StiriDinTurism.ro: Care a fost cea mai dificilă etapă în realizarea proiectului: logistică, finanțare sau convingerea comunităților locale? Există o problemă nerezolvată încă pe traseu?

Alin Ușeriu: Cea mai grea etapă este cea în care ne aflăm acum, în care trebuie să avem grijă de drum. Este ca un organism complex și trebuie tratat ca atare, iar asta consumă multe resurse, dar ne și aduce multă bucurie, cel puțin mie personal.

Sunt multe lucruri pe care vrem să le îmbunătățim. Cea mai mare problemă ar fi ca lumea să nu mai meargă pe el. Dar, nu e cazul. La restul problemelor lucrăm în fiecare zi. Și avem soluții. 

În fiecare an noi alegem o temă specifică pentru Via Transilvanica, pe care o adresăm atât la nivel de comunități, cât și în ansamblu, pentru întreg proiectul. Demersul de anul acesta este siguranța și ne-am propus să deschidem un dialog cu toți actorii implicați, astfel încât să adresăm acest subiect și să găsim soluții care să ofere încredere celor care își doresc să parcurgă traseul.  

Deși Via Transilvanica este, fără îndoială, un proiect de succes la nivel național, chiar și internațional există încă o situație sensibilă importantă care necesită o soluție sistemică: prezența câinilor agresivi în anumite sectoare ale traseului, în special în apropierea pășunilor și stânelor.

Această vulnerabilitate este confirmată și de un studiu realizat la nivel național, care arată că teama de câini este al doilea factor care descurajează parcurgerea traseului: 33% dintre cei care nu au fost încă pe Via Transilvanica evită traseul din acest motiv, iar 26% dintre cei care l-au parcurs spun că nu ar reveni, de teama unor astfel de incidente.

Obiectivul nostru este ca Via Transilvanica să rămână o infrastructură sigură, predictibilă și responsabilă, capabilă să funcționeze pe termen lung în beneficiul tuturor celor implicați. În acest sens, ne dorim să lucrăm împreună cu autoritățile, comunitățile locale și toți partenerii relevanți pentru a identifica soluții echilibrate și eficiente.

Printr-o astfel de abordare coordonată, urmărim ca drumeții să se bucure de mai multă siguranță și încredere, comunitățile locale să fie sprijinite și nu stigmatizate, iar România să se alinieze bunelor practici europene în gestionarea riscurilor pe trasee ecoturistice. În același timp, ne dorim să protejăm dezvoltarea turismului pe îndelete și impactul pozitiv al proiectului, astfel încât această provocare să nu afecteze evoluția sa pe termen lung.

Costurile și accesibilitatea sunt în funcție de limitele fiecăruia

StiriDinTurism.ro: Care este bugetul minim realist pentru a parcurge traseul integral? Este Via Transilvanica pentru oricine sau mai ales pentru un anumit tip de călător? 

Alin Ușeriu: E foarte greu de zis, pentru că din nou depinde de oameni. Unii stau la cazări, alții campează, unii mănâncă mai mult, alții mai puțin. Noi facem tot ce putem să asigurăm, împreună cu comunitățile, o infrastructură diversă, de la camere în regim de hostel, până la pensiuni sau hoteluri. În plus, ne-am propus ca în timp să plasăm module de găzduire pe Via Transilvanica în zonele nevralgice de pe traseu ca să oferim o alternativă la opțiunile de cazare existente. Avem mult de lucru, dar totuși îndrăznesc să spun că un astfel de turism este mai puțin costisitor decât unul clasic. Iar recompensa este infinită. 

Da, traseul este pentru oricine, fie că ești drumeț de anduranță sau vrei să mergi 2-3 zile singur sau împreună cu copilul, că ai experiență sau nu, găsești variante potrivite pentru tine. Recomandarea noastră ar fi să consulte ghidul drumețului/biciclistului, să-și descarce aplicația Via Transilvanica și să-și planifice prima ieșire pe traseu. Trebuie doar să fii deschis și să te pornești!

Greșeala începătorului pe Via Transilvanica: își ia un rucsac prea greu

StiriDinTurism.ro: Trei lucruri esențiale pe care ar trebui să le știe cineva înainte să înceapă Via Transilvanica? Ce greșeală fac cel mai des începătorii?

Alin Ușeriu: Să știe că e o călătorie pe care trebuie să o facă măcar o dată în viață, fie că parcurge tot drumul sau doar porțiuni. Să știe că are la dispoziție toate resursele necesare: ghid, aplicație de mobil, hărți, grupul de Facebook etc. Și că drumul îți oferă tot ce ai nevoie. Când pornești ți se va părea că ai multe probleme, dar pe cărare vei găsi răspunsurile.

Greșeala începătorului este că își ia un rucsac prea greu. Drumeția de lungă distanță te învață ce înseamnă nevoi de bază și te face să-ți dai seama că ți-ai pus prea multe pe umeri (pastă de dinți în plus, 10 perechi de șosete și eventual și un topor, plus grijile întregii lumi asupra ta… e mult să pleci cu atâtea la drum).

StiriDinTurism.ro: Ce ați învățat personal din acest proiect, dincolo de cifre și recunoaștere?

 Alin Ușeriu: Am învățat foarte multe, nu mi-ar ajunge o viață să le povestesc pe toate. Ca orice drumeț, am învățat și eu foarte multe despre țară, despre cine sunt eu, despre oameni…

Cum spuneam, it’s a once in a lifetime experience!