Știri din Turism

Geanina Fedeleș: „Zimbrul a reușit să ne unească"

Conduce, din 2015, Asociația Ținutul Zimbrului - organizația care a transformat o zonă din județul Neamț într-o ecodestinație inclusă în Top 100 Destinații Sustenabile din Lume. Într-un interviu despre oameni, locuri și poveștile care țin împreună o destinație construită de la zero, Geanina Fedeleș vorbește despre ce înseamnă, cu adevărat, să crezi într-un proiect.

De Ion-Oroles Manolache 12 minute de citit
Ținutul-Zimbrului
Geanina Fedeleș conduce, din 2015, destinația care a pus județul Neamț pe harta celor mai sustenabile 100 de locuri din lume.

Din Bison Land în Ținutul Zimbrului

Ce a stat, inițial, la baza înființării Asociației Ținutul Zimbrului? O nevoie, o idee, un model extern, o oportunitate locală?

Ideea înființării Asociației Ținutul Zimbrului a apărut ca o necesitate firească a continuării demersurilor Parcului Natural Vânători-Neamț de a construi brandul turistic Bison Land. O poveste turistică poate avea foarte multe componente care, dincolo de biodiversitate și/sau obiective turistice, o compun, ca un puzzle. Și astfel începe să se contureze rolul nostru, în primul rând, prin crearea unui parteneriat local, care astăzi numără peste 90 de actori din turism.

Printre aceștia găsim autoritățile publice locale, structurile de cazare din zonă, asociații ale meșterilor populari, producători locali, artizani, alte ONG-uri sau, pur și simplu, oameni-resursă care contribuie la dezvoltarea ecodestinației din acest punct de vedere. Parcul Natural Vânători-Neamț este, cumva, mai mult un coechipier decât un partener, brandul „Ținutul Zimbrului” fiind inițiat de echipa de acolo.

 

Zimbrul, liantul unei comunități

Zimbri

Ce nevoi speciale are zimbrul: de supraviețuire, de hrană, de climă, de comunitate în cadrul speciei, de izolare față de activitățile umane? Cum poate contribui vizitatorul, comunitatea locală, Asociația Ținutul Zimbrului?

Nu sunt eu cea mai potrivită persoană care să povestească despre necesitățile care țin de hrană sau de climă ale acestui legendar mamifer readus în libertate, în pădurile nemțene. Dar, în ceea ce privește rolul poveștii lui în zona noastră, pot spune cu certitudine că a reușit să ne unească, să devină un liant pentru dezvoltarea unui model de turism responsabil.

Pentru noi, acest lucru înseamnă să adaptăm întreaga ofertă turistică la valorile pe care acest simbol le reprezintă, de la întemeierea Moldovei: respectul pentru natură, protejarea biodiversității, promovarea tradițiilor autentice și educarea tinerelor generații în spiritul acestor principii.

Vizitatorii, comunitatea locală și partenerii implicați contribuie împreună la această construcție, transformând Ținutul Zimbrului într-o destinație care nu doar se vizitează, ci se înțelege și se respectă.

 

Mănăstiri, drumeții și urmele zimbrilor

Mănăstirea-Agapia

Unii turiști preferă vizitele individuale, alții călătoresc în familie sau în grupuri de prieteni. Ce recomandați fiecărei categorii pentru a descoperi Ținutul Zimbrului în condiții optime? Ce trasee turistice recomandați pentru o trăire memorabilă? Câte zile ar trebui să aloce un turist pentru a acoperi principalele obiective și activități din Ținutul Zimbrului? Există facilități și circuite special concepute pentru tabere de copii?

Ținutul Zimbrului poate fi o destinație foarte interesantă pentru liniște, fotografie în natură și, de ce nu, pentru introspecție.

Aici puteți face drumeții pe traseele ce leagă schiturile izolate (ex. spre Schitul Sihla) sau sesiuni de observare a păsărilor la observatorul special amenajat.

Printre traseele pe care vi le pot recomanda ar fi să mergeți pe urmele zimbrilor, în interiorul țarcului de aclimatizare de lângă Centrul de Vizitare, sau pe potecile care fac legătura între multe, vechi și foarte frumoase mănăstiri ale Moldovei. Și, pentru că cel mai cunoscut obiectiv turistic din ecodestinație este Cetatea Neamț, puteți alege un traseu care să vă permită să o vizitați și, în același timp, să ofere unele dintre cele mai frumoase priveliști panoramice ale orașului Târgu-Neamț, de pe Valea Ozanei.

De o frumusețe care a scris literatură sunt și Codrii de aramă sau Pădurea de argint, obiective ale naturii ce nu ar trebui ratate.

Pentru familiile cu copii, Centrul de Vizitare al Parcului Natural Vânători-Neamț oferă facilități moderne de cunoaștere – ochelari VR pentru a vedea perspectiva animalelor, dar și experiențe inedite, cum ar fi parcurgerea potecii senzoriale amenajate aici, sau puntea dinspre zimbri.

Nu sunt de neglijat nici casele memoriale din acest areal, care, prin numărul lor, ne explică cum frumusețea acestor locuri a atras și inspirat unii dintre cei mai mari scriitori ai acestei țări: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, Mihail Sadoveanu și Alexandru Vlahuță.

Ca să mai adaug un nume pe această listă onorantă, v-aș invita să parcurgeți traseul dintre mănăstirile Agapia Veche și Sihla, descris de Calistrat Hogaș în volumul său „Pe drumuri de munte”, într-un stil pitoresc, care a surprins trecerea de la sălbăticia culmilor la liniștea așezărilor monahale.

La noi, în ecodestinație, sunt și agenți economici care organizează tabere pentru copii, cum ar fi Pensiunea „Casa Anca” din Agapia sau complexul special amenajat pentru tabere Activ Parc. Copiii sunt foarte încântați de activitățile ce le sunt propuse, pentru că presupun atât timp petrecut în natură, cât și diverse ateliere educative, cum ar fi cele meșteșugărești.

 

Harta interactivă, ochelari VR și zimbri cu GPS

Cetatea-Neamț

Pentru o vizită completă, ce echipamente ar trebui să aibă turiștii, inclusiv în privința mijloacelor de deplasare? Ce soluții digitale oferiți vizitatorilor și în ce măsură contribuie acestea la calitatea interacțiunii cu destinația?

Pentru a explora natura din Ținutul Zimbrului în siguranță și pentru a profita la maximum de experiență, este necesară o combinație de echipament clasic de munte și utilizarea instrumentelor digitale dezvoltate de asociație sau parteneri.

Site-ul nostru, www.TinutulZimbrului.RO, include o hartă interactivă, iar turiștii pot găsi descrieri despre obiectivele, unitățile de cazare sau evenimentele și experiențele locale. De asemenea, la Centrul de Vizitare al Parcului Natural Vânători-Neamț, vizitatorii pot folosi ochelari VR pentru a „vedea” prin ochii unui zimbru sau pentru a survola pădurea, asemenea unei acvile.

Pe traseele tematice sau în muzee precum Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu-Neamț, panourile informative au coduri QR care direcționează turiștii către conținut video sau audio suplimentar despre flora și fauna locală sau despre exponatele muzeale.

O altă componentă digitală este monitorizarea prin GPS a mai multor exemplare de zimbri aflați în libertate (sunt peste 80 la număr în prezent, dintre care 30 au fost eliberați de-a lungul anilor, iar restul s-au născut în libertate). Acele colare permit ghidarea grupurilor, în siguranță, către zonele unde animalele au fost reperate recent. Aceste date nu sunt publice, fiind folosite de rangerii Romsilva- Parcului Natural Vânători Neamț.

Aceste instrumente reduc amprenta asupra mediului (mai puține materiale tipărite) și permit turiștilor să fie autonomi, transformând o simplă plimbare într-o lecție interactivă.

 

10 ani și peste 14 milioane lei

Cum colaborați cu autoritățile locale și ce impact credeți că va avea înființarea Board-ului Ecodestinației asupra modului în care se iau deciziile strategice?
Ce entități vă susțin financiar și logistic în mod semnificativ - autorități, companii, persoane private?

Asociația Ținutul Zimbrului funcționează ca unitate de management a ecodestinației, bazându-se pe un parteneriat public-privat solid care reunește Administrația Parcului Natural Vânători-Neamț, autoritățile locale din cele cinci unități administrative-teritoriale peste care se suprapune ecodestinația, actori locali din turism, specialiști în patrimoniu și sectorul neguvernamental.

Înființarea board-ului de turism al ecodestinației, în luna martie a acestui an, este un pas important spre facilitarea unei platforme permanente de dialog pentru definirea viziunii pe termen lung. Structura este una consultativă, dar permite luarea unor decizii armonizate și susținerea proceselor periodice de recertificare a zonei ca destinație de ecoturism, la nivel național și internațional.

Principalii noștri finanțatori sunt Fundația Româno-Americană și Fundația pentru Parteneriat, iar partenerii care ne ghidează în ceea ce privește expertiza în domeniul ecoturismului sunt colegii de la Asociația de Ecoturism din România (AER).

Aș preciza faptul că, în cei 10 ani de activitate, organizația noastră a atras fonduri de aproximativ 14.300.000 lei, din diverse surse, inclusiv fonduri europene.

Mi se pare important să spun că, în tot acest parcurs, am avut un sprijin important din partea primăriilor Târgu-Neamț și Vânători-Neamț, prin reprezentanții lor, dar și din partea celorlalți parteneri implicați în proces.

 

Trăind legenda - meșteri, producători și spiritul locului

tradiții-moldova

Organizați în avans evenimente locale precum Ziua Zimbrului, Zilele Cetății Neamț sau Iarmarocul lui Creangă. Cum atrageți meșterii, producătorii locali și vizitatorii? Dincolo de prezentările online, cum arată, cum se simte și cum decurge o zi de iarmaroc care recreează atmosfera vechilor târguri moldovenești?

Am încercat, de-a lungul anilor, să generăm și să modelăm evenimentele din areal dintr-o perspectivă nouă, atât pentru turist, cât și pentru localnic, dornic de autentic, original sau, pur și simplu, de experiențe noi. Ne ajută destul de mult sloganul pe care îl avem, „Trăind legenda”, în a transmite dinamica pe care vrem să o dăm locului.

Colaborăm foarte bine cu meșterii și producătorii din zonă, o relație construită în timp prin seriozitate și răbdare. Dacă pe meșterii populari i-am găsit organizați într-un ONG care funcționează foarte bine, grație implicării în viața comunității a soților Ionela și Costi Lungu, pentru producătorii locali am înființat, în cadrul unui proiect european, Cooperativa Agricolă „Produs în Ținutul Zimbrului”, care începe să se dezvolte.

Noi oferim apartenența la un brand local cu potențial internațional, brandul Ținutul Zimbrului, care își propune să atragă un public ce apreciază munca partenerilor la justa valoare.

Avem mai multe evenimente la care participăm în parteneriat sau pe care le organizăm pe parcursul unui an, dar Iarmarocul de toamnă ar fi un exemplu interesant de urmărit anul acesta. Ne dorim să-l dezvoltăm prin recrearea atmosferei vechilor târguri moldovenești: simplitate, fără plastic, fără zgomot inutil, doar omul, meșteșugul, produsul natural și spiritul locului.

 

Nu calitatea ne lipsește, ci prezentarea

Gastronomia ocupă un loc central în evenimentele organizate de Asociație. Ce ar trebui făcut pentru ca produsele alimentare tradiționale românești să fie certificate, promovate și vândute în Uniunea Europeană, la nivelul la care funcționează gastronomia regională în Franța, Italia sau Germania?

Un prim pas în această direcție a fost făcut prin înființarea Cooperativei Agricole „Produs în Ținutul Zimbrului”. Cred că, dacă ar trebui să răspund printr-un singur cuvânt, acesta ar fi „unitate”. Intrarea pe o piață atât de competitivă este dificil de realizat individual pentru produsele locale despre care vorbim.

Din experiența mea, nu calitatea produselor ne lipsește - dimpotrivă, avem produse excepționale - ci mai avem de lucrat la prezentarea și promovarea lor pentru o astfel de piață.

 

11 ani de răbdare și cum se construiește o comunitate

Oferiți vizitatorilor experiențe diverse - culinare, în inima pădurii, cu oieri, cu meșteri populari. Cum s-a format comunitatea care susține toate acestea?

Rețeaua noastră de parteneri numără peste 90 de membri din domenii diverse: structuri de cazare, producători locali, meșteri populari, artizani, specialiști sau ONG-uri. Nu vorbim despre o comunitate care se poate construi și funcționa într-un termen scurt.

Răspunsul stă în cei aproape 11 ani de activitate, dar și în implicarea constantă a tuturor celor care au crezut în acest demers.

Le mulțumim, pe această cale, partenerilor, pentru încrederea pe care ne-au acordat-o.

 

BisonEL the Traveller și Top 100 mondial

Târg-de-Crăciun

Ce pondere au turiștii străini în totalul vizitatorilor? Cum percep ei Ținutul Zimbrului față de vizitatorii din România? Ați primit solicitări sau reacții care v-au surprins?
Cum promovați ecodestinația în afara granițelor? Care sunt, în opinia dumneavoastră, trei avantaje ale României turistice care ar trebui folosite mai intens în campaniile internaționale?

Turiștii străini nu au, în acest moment, o pondere foarte mare. Cred că vorbim de aproximativ 6-8%, conform monitorizărilor realizate cu voluntari și cu suport tehnic din partea Asociației de Ecoturism din România. Se înregistrează o ușoară creștere, dar acest procent este influențat și de infrastructura rutieră, mai puțin favorabilă pentru distanțe lungi.

Promovarea în afara granițelor este realizată, în principal, de partenerul nostru, Asociația de Ecoturism din România, iar noi facem parte dintr-o rețea națională de șapte ecodestinații, în cadrul programului Green Entrepreneurship.

Cele trei avantaje pe care România le-ar putea valorifica mai mult sunt natura și biodiversitatea, tradițiile autentice bine conservate și experiențele mai puțin obișnuite, care generează atât entuziasm, cât și o promovare organică relevantă.

Apropo de promovare, trebuie să îl menționez și pe BisonEL The Traveller. Este un zimbrișor realizat din lână de către un artisan local, care, din decembrie 2025, călătorește prin întreaga lume împreună cu Casandra, o tânără stewardesă originară din Târgu-Neamț. Misiunea lui Bisonel este de a spune tuturor cât de frumos e la el acasă, în ecodestinația județului Neamț. Ne trimite periodic vești, pe care pe postăm și pe social media (www.facebook.com/tinutulzimbrului.ro). Până acum, a ajuns în Viena, Bruxelles, Lago Maggiore din Italia sau Rio de Janeiro.

Totodată, din 2017 încoace, Ținutul Zimbrului este singura destinație din România care a reușit să fie inclusă în Top 100 Destinații Sustenabile din Lume.

 

Băi de pădure, pași mici și piste de biciclete

bicicliști-în-natură

Ce proiecte aveți pentru 2026 și pentru anii următori? Există probleme încă nerezolvate - de infrastructură, de finanțare, de vizibilitate sau de altă natură? Unde vedeți soluțiile?

Ca priorități pentru anul următor, ne propunem realizarea unei strategii participative, cu implicarea factorilor relevanți, dar și consolidarea parteneriatului în direcții noi de dezvoltare.

Dorim să dezvoltăm mai mult zona de experiențe locale autentice și să valorificăm mai bine contribuția fiecărui partener. În plus, vom accentua promovarea activităților în natură, precum drumețiile sau „băile de pădure”.

Probleme există, ca peste tot, dar încercăm să le depășim printr-o politică a pașilor mici, care, chiar dacă este mai lentă, este mai sigură și mai durabilă. Autoritățile locale pot contribui semnificativ la îmbunătățirea infrastructurii, de exemplu prin dezvoltarea de piste de biciclete care să lege localitățile de punctele de interes. În general, soluțiile țin de atragerea de finanțări, existând deschidere și bunăvoință din partea edililor.

 

Inspirat din Italia: Produs în Ținutul Zimbrului

Când vă gândiți la alte ecodestinații din România, ce credeți că ar trebui să preia acestea din modelul Ținutul Zimbrului?

Pentru noi, o sursă importantă de inspirație au fost celelalte ecodestinații din programul Green Entrepreneurship. Am învățat mult unii de la alții.

Vizitele în destinații externe ne-au inspirat, de asemenea. De exemplu, experiența din Matera (Italia) ne-a determinat să ne gândim la crearea unui magazin „Produs în Ținutul Zimbrului”, ca model de susținere a producătorilor locali.

Un element important pe care alte destinații îl pot prelua este colaborarea strânsă cu aria protejată din teritoriu. Proiectele dezvoltate de Parcul Natural Vânători-Neamț au avut un rol esențial în dezvoltarea zonei.

 

O elegantă lecție de smerenie

Ce ați învățat, personal, din acest proiect?

A fost și rămâne proiectul meu preferat, mult dincolo de nivelul declarativ. Este, poate, singura intuiție cu care mă pot lăuda cu adevărat.

Cel mai mare câștig au fost oamenii pe care i-am cunoscut, cu care am lucrat și de la care am învățat enorm. Această experiență mi-a schimbat nu doar felul de a gândi, ci și maniera de a mă raporta la ceilalți.

Pentru mine, a fost o elegantă lecție de smerenie.

Distribuie:
Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.