Pelerinii care nu mai pot ajunge în Țara Sfântă au ales Spania
Războiul din Iran a redirecționat mii de călători care și-au anulat pelerinajele de Paște în Ierusalim. Procesiunile spaniole au devenit, în acest context, o alternativă accesibilă la cea mai importantă sărbătoare creștină, relatează DPA, citat de Agerpres.
Ierusalimul inaccesibil, Sevilla la supracapacitate
Procesiunile din Vinerea Mare nu au mai putut fi organizate la Ierusalim în 2026. Patriarhia Latină a anulat procesiunea din Duminica Floriilor, Sfântul Mormânt a rămas inaccesibil, iar grupurile de pelerini catolici care ajunseseră deja în regiune au fost nevoiți să se întoarcă. Războiul declanșat de alianța SUA-Israel în Iran a blocat practic orice formă de turism religios în Orientul Mijlociu.
Spania — percepută ca sigură, familiară și accesibilă — a absorbit o parte din acel flux. Rezervările pentru Săptămâna Mare au crescut semnificativ față de același interval al anului trecut, potrivit datelor agregate de platformele de turism. Sevilla, Córdoba, Málaga și Granada — orașele cu cele mai renumite procesiuni din sudul Spaniei — au înregistrat sold-out rapid în aproape toate categoriile de cazare.
Ce înseamnă Semana Santa în Spania
În Spania, Săptămâna Paștelui este mai importantă decât Crăciunul. Nu este o simplă paradă religioasă — este un eveniment de anvergură națională, cu rădăcini în secolul al XIII-lea, în care se amestecă credința, tradiția comunitară și spectacolul vizual.
Procesiunile sunt organizate de frății pioase numite cofradías, care scot pe străzi pasos — platforme masive pe care sunt așezate statui de lemn, unele vechi de trei sute de ani, reprezentând scene din Patimile lui Hristos. Unele dintre aceste statui cântăresc câteva tone și sunt purtate pe umerii a câte 40-50 de oameni deodată, pe distanțe de câțiva kilometri.
Nazarenii — membrii frățiilor — merg în procesiune purtând robe lungi și glugi ascuțite cu fante în dreptul ochilor. Aspectul lor, deliberat misterios, este unul dintre elementele vizuale care atrag cel mai mult atenția vizitatorilor străini. Procesiunile din noaptea de Joi spre Vinerea Sfântă din Sevilla sunt considerate printre cele mai impresionante din lume: lumânări, tămâie, marșuri funerare cântate live de fanfare, statui care se mișcă lin prin mulțime în tăcere sau aplauze.
Prețuri în creștere, cerere fără precedent
Cererea ridicată a dus rapid și la scumpiri vizibile. Închirierea unui balcon cu vedere la procesiunile din Sevilla a ajuns în 2026 la 6.000 de euro în medie pentru întreaga săptămână, cu vârfuri de până la 9.000 de euro în puncte strategice de pe traseul oficial. Față de acum trei ani, prețul s-a dublat.
Hotelurile din centrul Sevillei au raportat prețuri de câteva ori mai mari decât în afara sezonului, iar rezervările s-au realizat cu mult mai puțin timp înainte față de anii trecuți — semn al unui comportament schimbat al călătorilor, care rezervă mai târziu și anulează mai puțin.
Turismul spaniol, cu ochii pe 100 de milioane de vizitatori
Ministerul spaniol al Turismului estimează că, până la finalul anului 2026, numărul vizitatorilor străini ar putea atinge un nou record de aproximativ 100 de milioane — o creștere de 3,5% față de 2025, când Spania a primit 97 de milioane de turiști, devenind a doua cea mai vizitată țară din lume.
Criza din Orientul Mijlociu contribuie la această tendință, dar nu o explică integral. Spania a investit constant în infrastructură turistică și siguranță percepută, iar combinația dintre climat, patrimoniu cultural și accesibilitate o menține în topul preferințelor europene și internaționale.
O sărbătoare care rezistă în timp de criză
Dincolo de cifre, Semana Santa are o dimensiune mai greu de cuantificat. Sute de mii de oameni, localnici și turiști deopotrivă, se adună pe străzi la temperaturi de circa 20 de grade, într-o atmosferă despre care martorii spun că nu seamănă cu nimic altceva. Procesiunile nu sunt spectacole pregătite pentru vizitatori; ele au loc de secole, indiferent de context.
În 2026, în condițiile în care conflicte militare au închis locuri sfinte și au anulat ritualuri cu tradiție milenară, orașele din sudul Spaniei au oferit un substitut imperfect, dar funcțional: un loc unde sărbătoarea a putut continua.
Jurnalist
Sunt Ion-Oroles Manolache, jurnalist și fotoreporter. Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.