"România beneficiază de un potenţial turistic remarcabil"

Știri din Turism: Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului este responsabil, între altele, și de controalele entităților economice din domeniu. Cum decurg aceste controale? Ce sancţiuni aţi aplicat de la preluarea mandatului? 

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău: Activitatea de control se desfășoară conform graficului anual de monitorizare, dar și în baza sesizărilor primite de la cetăţeni. De la preluarea mandatului, echipele de control s-au concentrat pe verificarea respectării standardelor de clasificare și a legalității funcţionării. Sancţiunile aplicate au variat de la avertismente (acolo unde deficiențele au fost remediabile pe loc) până la amenzi contravenţionale și, în cazuri grave, retragerea certificatelor de clasificare sau a licenţelor. 

Acţiunile de control desfășurate de instituția noastră sunt realizate cu respectarea riguroasă a procedurilor legale, conform Procedurii de control publicate și disponibile pe site-ul oficial al Direcţiei Control Turism: https://turism.gov.ro/web/proceduri-operationale/ 

De la începutul anului până în prezent, în cadrul acțiunilor specifice de monitorizare și control, inspectorii Direcţiei Control Turism au verificat peste 300 de unităţi de primire turistică. În urma deficienţelor constatate, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în cuantum total de 781.000 lei, măsurile fiind dispuse pentru asigurarea respectării standardelor de calitate și a cadrului legal în vigoare. 

Știri din Turism: Care sunt cele mai des întâlnite nereguli în rândul operatorilor din turism?

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău: În rândul operatorilor de turism, cele mai frecvente nereguli identificate:

• Funcționarea fără deținerea unei autorizaţii/clasificări/ licenţe valabile sau cu aceasta expirată.
• Nerespectarea criteriilor minime de clasificare corespunzătoare numărului de stele/margarete afișate.
• Deficiențe privind igiena și întreținerea spaţiilor de cazare.
• Nerespectarea obligației de a raporta lunar activitatea desfăşurată de agențiile de turism.
• Nerespectarea obligaţiilor asumate prin contractul încheiat cu turiștii, precum și nerespectarea criteriilor în baza cărora s-au eliberat licenţa de turism şi/sau anexa la aceasta.

În România există peste 3.000 de agenții de turism cu licență

Știri din Turism: Câte agenții de turism sunt în prezent licențiate în România?

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău: În prezent, în baza de date a ministerului figurează aproximativ 3.100 de agenții de turism cu licență validă (numărul variază zilnic în funcţie de noile emiteri și radieri). Recomandăm turiștilor să consulte site-ul oficial al ministerului pentru verificarea statusului real al oricărui operator înainte de achiziționarea serviciilor.

Știri din Turism: Aţi ”ridicat” vreo licenţă de funcționare a vreunui agent de turism, de la preluarea mandatului?

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău: În cadrul acţiunilor de control echipele de control, din cadrul Direcției Control Turism, au aplicat măsuri de ridicare a licenţelor pentru agenţii de turism, în cazul a două agenţii de turism, care nu au mai îndeplinit condiţiile legale de funcţionare, încălcarea repetată a drepturilor turiștilor, sau care nu au făcut dovada deţinerii unei polițe de asigurare valabile pentru acoperirea riscului de insolvabilitate.

Știri din Turism: Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, sub conducerea dumneavoastră, a anunțat alocarea a 10 milioane de euro pentru operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinaţiei (OMD). Care este scopul acestui proiect? Ce anume vizează aceste investiții?

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău: Suma de 10 milioane de euro reprezintă o alocare financiară prin intermediul Planului Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste fonduri sunt dedicate exclusiv Reformei R1 - „Operaţionalizarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiei (OMD)”, parte a Componentei  C11 - Turism și Cultură din Pilonul IV al PNRR. 

Scopul și viziunea acestor investiţii sunt structurate pe câteva direcţii strategice clare:

• Modernizarea managementului turistic: Obiectivul central este crearea cadrului necesar pentru ca destinațiile turistice din România să fie gestionate eficient și profesionist prin intermediul OMD-urilor. Se urmărește ca aceste organizaţii să poată elabora și implementa strategii de marketing și dezvoltare care să crească competitivitatea sectorului la nivel internaţional.
• Investiții în infrastructură de scară mică: Fondurile vizează îmbunătăţirea accesibilităţii și dezvoltarea facilităților în destinaţii. Aceasta include amenajarea de trasee turistice și tematice, parcuri balneare, zone de camping, puncte de belvedere, infrastructură pentru observarea faunei și dotări pentru turismul activ (de exemplu: piste de role, zone de escaladă sau bungee jumping).
• Digitalizarea destinaţiilor: O componentă esenţială a proiectului o reprezintă transformarea digitală. Minim 20% din finanțarea fiecărui proiect trebuie alocată obligatoriu pentru „infrastructură soft”, care include platforme digitale de promovare, aplicaţii pentru vizitatori și sisteme inteligente de monitorizare și gestionare a fluxurilor turistice.
• Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale: Programul acordă prioritate localităţilor din mediul rural. Scopul este reducerea disparităților economice faţă de mediul urban prin valorificarea potenţialului turistic local și crearea de noi locuri de muncă în comunităţile defavorizate.
• Incluziune și accesibilitate: Investițiile vizează și adaptarea infrastructurii turistice pentru persoanele cu dizabilități prin instalarea de rampe, lifturi, balustrade și toalete accesibile.

În esenţă, acest proiect nu finanţează doar lucrări de construcție, ci pune bazele unui sistem modern de turism, unde tehnologia și managementul profesionist colaborează pentru a transforma resursele naturale și culturale ale României în destinaţii atractive și sustenabile.

4,5 milioane de euro pentru promovarea turistică a României

Știri din Turism: Aţi anunțat luna trecută că bugetul alocat promovării turistice va fi dublat în acest an, de la 2,2 milioane de euro la aproximativ 4,5 milioane de euro. Cum și unde anume vor fi folosite aceste fonduri, mai precis?

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău: Aceste fonduri vor fi utilizate pe trei piloni principali:

• Campanii digitale și OOH (Out-of-Home): o parte din buget va fi alocată targetării piețelor prioritare generatoare de turiști pentru România. Ne dorim creșterea campaniilor de tip OOH menite să asigure o vizibilitate sporită a brandului de ţară în marile capitale și orașe europene.
• Manifestări expoziționale internaţionale: strategia vizează participarea activă la târgurile internaţionale de profil din ţările principale emițătoare de turiști. Nu ne limităm la simpla prezență, ci ne dorim să facilităm parteneriatele de afaceri între operatorii români și turoperatorii externi.
• Promovare prin media și evenimente: ne dorim organizarea de infotrips pentru jurnaliștii străini și români și parteneriate media cu televiziuni internaţionale, pentru a promova destinațiile noastre, de exemplu: Delta Dunării, Transilvania, Bucovina etc. Scopul este să transformăm potenţialul turistic în cifre reale - mai mulţi turiști străini, o durată mai mare a șederii acestora în România și, implicit, o creștere a veniturilor pentru antreprenorii locali.

Știri din Turism: Ce zone din România considerați că au cel mai mare potenţial turistic nevalorificat?

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău: România beneficiază de un potenţial turistic remarcabil, rezultat al îmbinării armonioase dintre resurse naturale unice și un fond cultural-istoric deosebit de bogât. De la peisaje naturale spectaculoase - munți, deltă, litoral și arii protejate - până la tradiţii autentice, monumente istorice și patrimoniu cultural valoros, țara noastră dispune de toate premisele pentru a atrage un număr tot mai mare de vizitatori, atât din ţară, cât și din străinătate. Acest capital turistic reprezintă o oportunitate strategică pentru dezvoltarea economică și promovarea imaginii României pe plan internațional. În mod particular, ne referim la acele regiuni autentice care, deși dispun de un capital turistic semnificativ, nu sunt pe deplin integrate în circuitele majore, în principal din cauza accesibilităţii limitate și a infrastructurii insuficient dezvoltate.

În același timp, observăm oportunități consistente în dezvoltarea formelor de turism sustenabil — precum turismul balnear, rural, ecoturismul și cel cultural — care pot contribui atât la diversificarea ofertei naționale, cât și la susținerea dezvoltării echilibrate a comunităţilor locale.

Abordarea noastră urmărește o dezvoltare responsabilă a acestor zone, ţinând cont de capacitatea lor de suport și de gradul optim de valorificare turistică. Ne propunem să reducem disparitățile regionale prin investiţii strategice, promovare integrată și consolidarea parteneriatelor public-private, astfel încât aceste destinaţii să devină competitive la nivel european, păstrându-și în același timp autenticitatea.

De asemenea, obiectivul nostru, prin operaţionalizarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiei, este de a asigura acestor zone instrumentele necesare pentru o auto-gestionare eficientă și o promovare fundamentată pe date.

Infrastructura turistică din România, în proces continuu de dezvoltare

Știri din Turism: Cum evaluați infrastructura turistică din România în prezent?

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău: Infrastructura turistică din România se află într-un proces continuu de dezvoltare, însă rămâne marcată de diferențe evidente între regiuni. În marile centre urbane și în destinațiile consacrate, nivelul serviciilor este apropiat de standardele europene, susținut de unități de cazare moderne și oferte turistice diversificate. În schimb, în zonele rurale și în destinațiile emergente, dezvoltarea este mai lentă, fiind afectată de accesibilitatea redusă și de calitatea inegală a serviciilor și utilităţilor.

Turismul reprezintă un domeniu complex, aflat la intersecţia mai multor sectoare economice și sociale, precum transporturile, serviciile, cultura, agricultura sau protecția mediului, ceea ce îi conferă un rol strategic în dezvoltarea durabilă a economiei, dar îl face totodată vulnerabil atunci când unul dintre aceste domenii conexe nu este suficient dezvoltat. Principalele provocări ţin de conectivitatea deficitară către zonele cu potenţial turistic, lipsa unei infrastructuri coerente care să integreze transportul local cu facilități precum centre de informare și trasee amenajate, precum și de nivelul scăzut al digitalizării și al promovării coordonate. Pentru a valorifica mai bine potențialul turistic, este necesară o abordare strategică axată pe modernizarea transportului, dezvoltarea sustenabilă a destinaţiilor, îmbunătăţirea calității serviciilor și susținerea iniţiativelor antreprenoriale locale.

Prin strategiile de dezvoltare a turismului la nivel naţional elaborate de MEDAT și aprobate prin Hotărâri de Guvern (Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Turismului în România pentru perioada 2025-2035, Strategia de dezvoltare a turismului balnear, Strategia Naţională de Dezvoltare a Ecoturismului din România (2019-2029)) ne-am propus să abordăm o parte din problemele legate de infrastructura turistică, dar și din domeniile conexe, să eficientizăm investițiile, astfel încât să atingem obiectivul general acela de creștere a calităţii serviciilor și diversificarea produselor turistice.

În acord cu cadrul strategic, MEDAT are în curs de implementare Programul de investiții în turism aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 558/2017, cu modificările și completările ulterioare. Acesta este un program de susținere financiară a autorităţilor administraţiei publice locale (la nivel de judeţ, municipiu, oraș, comună), pentru finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructura de turism, în completarea surselor proprii ale acestora.

Programul vizează realizarea următoarelor activități majore:

• dezvoltarea turismului balnear și balneoclimatic:
• • pentru unitățile administrativ-teritoriale atestate ca stațiuni balneare și balneoclimatice se vor finanța următoarele investiţii: construirea/reabilitarea/modernizarea/extinderea bazelor de tratament, traseelor marcate pentru cură de teren, aleilor de promenadă, buvetelor; achiziția de echipamente, mobilier și aparatură medicală specifice procedurilor balneare; amenajarea în scop turistic a lacurilor naturale cu proprietăţi terapeutice;
  • pentru unităţile administrativ-teritoriale cu factori naturali terapeutici, altele decât cele atestate ca stațiuni balneare și balneoclimatice se va finanța: construirea unei baze de tratament cu dotări specifice.
• dezvoltarea domeniului schiabil prin: construirea/reabilitarea/modernizarea/ extinderea domeniilor schiabile: pârtii de schi/școală/trasee de legătură, instalație de transport pe cablu, bandă transportoare pentru pârtii școală, tubbing, instalaţie de iluminat nocturn, instalație de zăpadă artificială, utilaj de bătut zăpada, clădire administrativă, parcare, pârtie/pistă săniuș, drum acces, post de prim ajutor, amenajare/reabilitare patinoar, infrastructură pentru petrecerea timpului liber pe timp de vară conexă domeniilor schiabile.

În prezent, se află în consultare interministerială un proiect de modificare a HG nr. 558/2017, care are în vedere includerea la finanţare a infrastructurii specifice pentru ecoturism și a infrastructurii de agrement.

Știri din Turism: Este suficient promovată România pe plan internațional? Cum s-ar putea face mai bine, mai intens această promovare?

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău: Promovarea internaţională este un proces continuu care necesită atât resurse financiare adecvate, cât și o strategie coerentă de brand. Deși România a făcut pași importanţi, suntem conștienți că prezența noastră pe pieţele externe trebuie să fie mult mai vizibilă și mai bine articulată.

Strategia noastră presupune o intensificare a prezenţei pe pieţele sursă de tradiţie, prin participarea la marile evenimente internaționale de profil și campanii targetate. În parteneriat cu operatorii economici prezenţi la târgurile de turism și evenimentele organizate de către minister, ne propunem să promovăm produse turistice integrate - cum sunt circuitele culturale, gastronomice sau de ecoturism - care să poziționeze România ca o destinație sigură, accesibilă și surprinzătoare.

Obiectivul pentru  2026: consolidarea turismului ca sector prioritar al economiei naţionale

Știri din Turism: Care sunt obiectivele ministerului, în acest an, în ceea ce privește sectorul Turism?

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău: Obiectivele noastre pentru acest an sunt axate pe consolidarea turismului ca sector prioritar al economiei naţionale. Ne concentrăm pe transformarea resurselor naturale și culturale ale României în produse turistice competitive, capabile să genereze dezvoltare durabilă și locuri de muncă la nivel local. Viziunea ministerului este de a trece de la un model de creştere conjunctural la unul bazat pe profesionalizarea managementului în teritoriu și pe o prezenţă solidă a brandului de ţară pe pieţele internaționale.

Principalele direcții de acțiune pentru perioada curentă sunt:

• Consolidarea brandului de ţară şi stimularea turismului de incoming: Ne propunem să repoziționăm România ca destinaţie competitivă pe harta turismului internaţional, prin implementarea unor strategii de promovare externă menite să crească vizibilitatea ofertei noastre pe pieţele prioritare și să genereze un flux constant de turiști străini cu beneficii directe pentru economia locală.
• Operaţionalizarea Managementului Destinaţiilor: Prioritatea noastră este crearea și susținerea acelor structuri de parteneriat public-privat (OMD-uri) care să gestioneze turismul la nivel local după reguli moderne de eficiență. Ne propunem ca dezvoltarea unei zone să aparțină celor care activează acolo, oferindu-le suportul legislativ necesar.
• Reducerea sezonalităţii și diversificarea ofertei: Depunem eforturi pentru a promova România ca destinaţie atractivă pe tot parcursul anului. Acest lucru presupune susţinerea unor segmente specifice, precum turismul balnear, cel de afaceri sau ecoturismul, care pot atrage fluxuri constante de vizitatori dincolo de perioadele de vârf de sezon.
• Eficientizarea prezenţei pe pieţele externe: Urmărim o prezenţă mult mai aplicată pe piețele internaţionale cheie. Nu vizăm doar o creştere numerică a turiştilor străini, ci şi o creştere a calităţii serviciilor oferite și a duratei medii a şederii acestora in România, prin campanii de imagine coerente și participări strategice la manifestările expoziționale de profil.
• Modificarea Programului de investiţii în turism - Master planul investiţiilor în turism - și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 558/2017. Așa cum s-a menţionat mai sus, în prezent, a fost realizat un proiect de modificare a HG nr. 558/2017, care are în vedere includerea la finanţare a infrastructurii specifice pentru ecoturism și a infrastructurii de agrement.
• Elaborarea unei scheme de ajutor de stat/minimis, având ca obiectiv stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea turismului românesc. O astfel de schemă a fost prevăzută prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 8/2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creşterea investiţiilor productive și a competitivităţii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, urmează a fi realizată și lansată în funcţie de alocarea creditelor de angajament și bugetare necesare implementării.
• Adoptarea unei Hotărâri de Guvern privind Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear. Planul de acţiune a fost realizat cu sprijinul unui grup de lucru format din reprezentanţi ai instituţiilor publice centrale din domeniul sănătăţii și domeniilor conexe, ai Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear (OPTBR), institutelor de cercetare din domeniul turism şi balneologie și mediului asociativ din domeniul medical, iar în prezent se află pe circuitul extern de avizare.
• Realizarea unui Sistem de certificare a destinaţiilor montane verzi, acţiune cuprinsă în Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050 (H.G. nr.1010/2024).
• În prezent, la nivelul instituţiei noastre a fost creat un grup tehnic de lucru (aprobat prin Ordinul MEDAT nr. 2441/2025), din care mai fac parte și reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Asociaţiei de Ecoturism din România și Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Turism, grup de lucru care lucrează la realizarea criteriilor și a sistemului de certificare.
• Realizarea unor protocoale de colaborare, grupuri de lucru pentru implementare acţiuni din strategiile pe care instituţia noastră le are în implementare (Strategia naţională de dezvoltare a turismului pentru perioada 2025-2035, aprobată prin HG nr. 1193/2024; Strategia naţională de dezvoltare a turismului balnear, aprobată prin HG nr. 571/2019; Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului - context, viziune, obiective - 2019-2029, aprobată prin HG nr. 358/2019). 
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din România susţine implementarea în România a Regulamentului UE 1028/2024 al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea şi schimbul de date referitoare la serviciile de închiriere de locuinţe pe termen scurt (STR), care se va aplica începând cu data de 20 mai 2026. În România modalitatea de implementare este încă în proces de analiză. Până la definitivarea acesteia, apartamentele și camerele de închiriat în regim hotelier, ce aparţin atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice se clasifică conform HG 1267/2010. Modalitatea şi calendarul de implementare a Regulamentului UE 1028/2024 vor depinde de soluția tehnică adoptată, precum și de bugetul alocat. In prezent, legislaţia actuală din România, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 1267/2010, prevede că toate unităţile de cazare, inclusiv cele de tip STR, să fie clasificate conform normelor legale în vigoare, iar funcţionarea acestora fără autorizaţie provizorie de funcţionare sau certificat de clasificare se sancţionează cu amenzi cuprinse între 40.000 lei (aproximativ 8.000 euro) și 50.000 lei (aproximativ 10.000 euro).