K-beauty la Seoul: vacanța care începe cu o cremă

Două ore cu o ghidă printre rafturi

Tipul acesta de vacanță are și un nume: „glowcation”, o călătorie construită în jurul îngrijirii personale. În Coreea, termenul înseamnă shopping de cosmetice, o lecție de skincare, analiză cromatică sau experiențe spa, combinate cu vizitarea orașului. Termenul circulă intens și în presa internațională; „K-beauty tourism” este folosit și în cercetare și în promovarea turistică.

Am căutat o astfel de experiență în circuitele pentru Coreea oferite de agențiile românești, fără să găsesc un program specializat care să mă convingă, cu toate că fenomenul k-beauty a prins și la noi. Așa că mi-am organizat vizitele individual, prin Trazy.com, platforma de rezervări pentru experiențe turistice. Așa am ajuns la turul de două ore prin Myeongdong.

Ghida poartă un palton bej, strâns în talie, și ține în mână câteva foi și un coș alb. A lucrat la dezvoltarea produselor cosmetice. Acum îi însoțește pe turiști prin magazine, farmacii și Daiso, lanțul cu produse la prețuri mici, unde cosmeticele împart rafturile cu articolele pentru casă.

La Olive Young, lanțul sud-coreean de magazine de cosmetice, literele albe și acel O verde se văd deasupra ușilor de sticlă. Înăuntru, cutiile formează șiruri verzi, galbene și liliachii. Etichetele electronice se aliniază sub ele. Ghida ia un produs de pe raft, arată textura și explică unde intră în rutina zilnică de îngrijire. Din mulțimea de variante, unele încep să aibă sens și pentru mine.

Cine vine singur are și alte forme de ajutor. Din 2026, Olive Young a introdus în magazine frecventate de străini interpretarea asistată de AI: un cod QR sau o tabletă permit clientului și asistentului să discute în limbi diferite. Serviciul anunțat acoperă 38 de limbi, inclusiv pentru explicații despre ingrediente și utilizare.

A doua zi, ajung în Seongsu, fostul cartier industrial devenit cunoscut pentru cafenele, design și experiențe de brand. UAHAGE, o marcă de îngrijire a pielii, oferă aici o lecție privată de skincare în engleză. Pachetul include toner, serum, cremă și mască. Produsele pleacă acasă împreună cu rutina exersată la atelier.

Cât costă o vacanță de beauty la Seoul

Valoarea producției de cosmetice din Coreea a ajuns în 2025 la aproximativ 12 miliarde de euro, iar exporturile la circa 10,2 miliarde de euro, potrivit Ministerului pentru Siguranța Alimentelor și Medicamentelor. Olive Young raportează vânzări de peste 671,5 milioane de euro către clienți internaționali în magazinele sale coreene, în ianuarie–august 2026.

Pe segmentul medical, Coreea a înregistrat 2,01 milioane de pacienți străini în 2025, cu aproximativ 1,31 milioane raportate pentru dermatologie. Cifrele nu includ toți turiștii care merg la salon, spa sau shopping și nu trebuie confundate cu un total al vizitatorilor atrași de K-beauty.

Există și pachete dedicate. Aneue Concierge afișează Beauty and Wellness la aproximativ 1.340 de euro pentru itinerariu și asistență. K-Beauty Holic In Seoul, listat pe portalul oficial VisitKorea, pornește de la circa 1.810 euro pentru minimum trei zile. Prețurile nu pot fi citite ca bugete complete de vacanță: transportul, cazarea și tratamentele se verifică separat în oferta fiecărui furnizor.

Gerovital și Techirghiol, văzute de la Seoul

Înainte de plecarea spre casă, mă gândesc la Gerovital. Institutul Ana Aslan datează din 1952, iar cosmeticele Gerovital sunt produse la Farmec din 1967. La Techirghiol există lacul, nămolul sapropelic și o tradiție balneară care merită cunoscută dincolo de publicul obișnuit al stațiunii. Acum, când longevitatea intră tot mai des în conversația despre călătorii, mă întreb cum ar descoperi aceste locuri cineva care n-a auzit niciodată de ele.

Dacă aș pregăti o propunere pentru un ministru al Turismului sau al Sănătății, aș porni de la două călătorii de informare.

În prima, aș invita o jurnalistă străină de beauty și mama ei să descopere Gerovital împreună. Un atelier cosmetic, o întâlnire cu un specialist, o cină. M-ar interesa ce întrebări pune fiecare și cum diferă obiceiurile lor de îngrijire. O astfel de colaborare ar fi transparentă, iar relatarea le-ar aparține.

În a doua, aș invita la Techirghiol, în extrasezon, un documentarist și un creator de călătorie. Ar avea timp pentru lac, întâlnirea cu un medic, explicarea procedurilor și o masă dobrogeană. Locul ar putea fi povestit prin oamenii care lucrează acolo și prin felul în care îngrijirea se leagă de viața de zi cu zi.

În Seoul, o cremă cumpărată acasă m-a adus la o masă de cafenea, apoi printre rafturi și într-un atelier. Mă gândesc la cineva care ar pleca de la Techirghiol cu aceeași curiozitate cu care am venit eu aici. Poate că, odată întors acasă, ar căuta din nou produsul încercat în România. Sau ar începe să-și facă planuri pentru anul următor.