Știri din Turism

95 de castele românești pe harta lumii

Castelul Bran ocupă locul 35 într-un atlas digital care reunește 7.045 de castele, cetăți și palate din 141 de țări. România apare cu 95 de obiective, iar cel mai vechi dintre ele datează din secolul I î.Hr.

De Ion-Oroles Manolache 3 minute de citit
Castelul Bran
Castelul Bran ocupă locul 35 în clasamentul mondial de notorietate al platformei Castlemap.

Ce este Castlemap

Castlemap este o hartă interactivă gratuită, fără cont de utilizator, care plasează pe același atlas 7.045 de construcții istorice din 141 de țări: 3.181 de castele, 1.453 de fortărețe, 1.024 de palate și 1.387 de ruine. Fiecare obiectiv are pagină proprie, cu fotografie, coordonate exacte și o prezentare istorică.

Toate informațiile de pe platformă provin din surse deschise, accesibile oricui. Datele, coordonatele și anii de întemeiere provin din Wikidata, fotografiile din Wikimedia Commons, iar textele descriptive din articolele Wikipedia. Harta se bazează pe OpenFreeMap și Natural Earth. Pentru a fi inclus, un obiectiv trebuie să aibă coordonate precise, o fotografie reală și un articol enciclopedic - în engleză sau în oricare dintre celelalte 22 de ediții lingvistice.

Administratorii precizează că harta include o selecție, nu totalitatea obiectivelor existente. Doar în Europa există zeci de mii de situri fortificate, iar selecția urmărește păstrarea hărții utilizabile. Setul complet de date poate fi descărcat liber, în format GeoJSON sau CSV.

România: 95 de obiective, peste 20 de secole

Pagina dedicată României cuprinde 46 de castele, 26 de fortificații, 11 palate și reședințe și 12 ruine.

Cel mai vechi obiectiv datat este ansamblul Cetăților dacice din Munții Orăștiei, ridicat în jurul anului 50 î.Hr. La celălalt capăt al intervalului se află Palatul Parlamentului, cu lucrări începute în 1985.

Clasamentul intern al notorietății, aplicat obiectivelor din România, arată astfel:

  • Castelul Bran — locul 35 mondial
  • Palatul Parlamentului — locul 57 mondial
  • Castelul Peleș — locul 115 mondial
  • Castelul Corvinilor — locul 143 mondial
  • Sarmizegetusa Regia — locul 222 mondial
  • Cetatea Poenari — locul 256 mondial

Lista continuă cu Palatul Cotroceni, Castelul Pelișor, Castelul Cantacuzino de la Bușteni, Palatul Mogoșoaia, Cetatea Râșnov, Cetatea Făgărașului, Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Alba Carolina și Castelul Huniade din Timișoara.

Cum se calculează notorietatea

Scorul de popularitate combină două semnale publice: numărul edițiilor lingvistice ale Wikipedia și al proiectelor în care apare un obiectiv, plus datele de audiență ale paginilor respective. Un monument urcă în clasament doar dacă înregistrează valori ridicate la ambii indicatori. Primul loc mondial îi revine Palatului Versailles.

Spania conduce ierarhia pe țări, cu 500 de obiective incluse, urmată de Germania, Franța, Italia și Polonia.

Un joc zilnic pentru pasionați

Platforma include și CastleGuessr, un joc care propune în fiecare zi un obiectiv dintre cele mai cunoscute 500 din atlas. Jucătorii au șase încercări pentru identificare, iar după fiecare răspuns greșit primesc indicii privind distanța și direcția față de locația corectă.

Pentru planificarea deplasărilor, harta oferă și ghiduri de excursii de o zi pentru 240 de orașe. Cine constată absența unui monument poate contribui la includerea lui completând intrarea corespunzătoare din Wikidata cu coordonate, fotografie și articol enciclopedic. Obiectivele eligibile intră la următoarea actualizare.

Distribuie:
Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.