Știri din Turism

Aeroportul cu 80 de pasageri în șase luni

Aeroportul Internațional „Delta Dunării” din Tulcea a înregistrat, în primele șase luni ale anului 2026, un total de 80 de pasageri. Media lunară este de 13,3 călători, cea mai scăzută dintre toate aeroporturile din România. Instituția continuă, în același timp, procesul de angajare de personal.

De Ion-Oroles Manolache 4 minute de citit
Aeroport Tulcea
Aeroportul Internațional „Delta Dunării" Tulcea. Sursa foto: Facebook

Evoluția traficului, lună de lună

Cifrele oficiale furnizate de Asociația Aeroporturilor din România , arată o evoluție care confirmă statutul aeroportului tulcean drept cel mai puțin utilizat din țară:

  • ianuarie 2026 – 3 pasageri
  • februarie 2026 – 0 pasageri
  • martie 2026 – 7 pasageri
  • aprilie 2026 – 10 pasageri
  • mai 2026 – 18 pasageri

Suma primelor cinci luni este de 38 de pasageri. Pentru întregul an 2025, aeroportul a raportat 8.173 de pasageri, ultimul loc la nivel național, în timp ce Otopeni a înregistrat peste 17 milioane, Cluj peste 3,5 milioane, iar Iași peste 2,2 milioane de pasageri. În 2024, anul finalizării terminalului, traficul total a fost de doar 1.600 de pasageri.

Contrastul este vizibil și la nivel național: potrivit Asociației Aeroporturilor din România, în luna mai 2026 aeroporturile țării au transportat împreună 2.573.314 pasageri, în creștere cu aproximativ 10% față de aceeași lună din 2025. În februarie 2026, cu niciun pasager la aeroportul din Tulcea, traficul național a fost de 1.925.028 pasageri, cu 9,6% mai mult față de februarie anul precedent.

Angajări continue, în ciuda traficului aproape inexistent

Aeroportul Tulcea avea, potrivit datelor citate de Antena3, 63 de angajați în august 2025. Cel mai mare salariu brut raportat era de 16.582 de lei lunar, iar directorul general încasa peste 21.000 de lei brut pe lună. Instituția a scos recent la concurs un post de agent de salvare aeroportuară și instalații de stins incendii, cu probe programate pentru 21 iulie. În lunile precedente au fost publicate anunțuri pentru specialiști în handling și un agent de securitate.

Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a transmis un comunicat prin care a sesizat Parchetul European și organele de cercetare penală din România cu privire la utilizarea fondurilor europene alocate modernizării aeroportului. Potrivit sursei citate, indemnizația brută anuală a unui membru al Consiliului de Administrație a crescut de la 28.980 de lei în 2024 la 69.828 de lei în 2025.

Ancheta DNA privind fondurile europene

În iulie 2025, FACIAS a sesizat DNA cu privire la posibile fraude legate de fondurile europene alocate modernizării aeroportului. Denunțul vizează în special contractul de dirigenție de șantier, a cărui valoare a fost majorată succesiv, de la 1.572.131,78 lei la 1.748.940,52 lei fără TVA, ultima majorare fiind comunicată la trei luni după recepția lucrărilor. FACIAS susține că această întârziere ridică suspiciunea unor plăți pentru servicii neprestate. Fundația a semnalat și diferența dintre valoarea totală a proiectului anunțată în 2023 (194,88 milioane de lei) și estimarea inițială din 2020 (179,57 milioane de lei). DNA a confirmat că dosarul este instrumentat de secția specializată în infracțiuni de corupție, ancheta aflându-se în prezent în fază de verificări, fără o soluție anunțată.

Investiții suplimentare: parc fotovoltaic și rută spre Roma

În luna mai, Consiliul Județean Tulcea a aprobat dezvoltarea unui parc fotovoltaic în incinta aeroportului, cu o investiție estimată la peste 9,4 milioane de lei, finanțată prin Fondul pentru modernizare al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Proiectul, care ar urma să fie realizat în 10 luni și să acopere 5.500 de metri pătrați, este motivat de obiectivele europene privind neutralitatea climatică.

Paralel, autoritățile județene urmăresc deschiderea unei rute regulate Tulcea–Roma, în regim de obligație de serviciu public. Documentația se află la Comisia Europeană pentru publicare în Jurnalul Oficial al UE, etapă necesară înainte de organizarea licitației pentru operatorul aerian. Compensațiile bugetate pentru această rută sunt de 9,5 milioane de lei pentru 2026, cu o creștere estimată la 18 milioane de lei anual pentru perioada 2027-2029, valoarea totală a programului fiind estimată la aproximativ 63,5 milioane de lei.

Instituția beneficiază, separat, de subvenții de funcționare din bugetul județean: aproximativ 11 milioane de lei pentru 2026, cu estimări de 12,7 milioane de lei pentru 2027 și 14,5 milioane de lei pentru 2028, sume care depășesc două milioane de euro anual.

Concurență directă pe aceeași direcție

Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” de la Constanța va opera, din toamnă, curse către Roma. Despre felul cum intenționează să atragă pasageri în acest context, reprezentanți din conducerea aeroportului din Tulcea au precizat, potrivit Libertatea, că „În ceea ce privește alegerea aeroportului de plecare, aceasta aparține în mod exclusiv pasagerilor, în funcție de propriile criterii, precum accesibilitatea, programul zborurilor, costurile și alte considerente personale.”, adăugând că aeroportul „poate reprezenta o opțiune pentru pasagerii din zona de nord-est a României și din regiunile învecinate”.

Aeroportul Internațional „Delta Dunării” a fost finalizat în 2024, în urma unei investiții de 70 de milioane de euro din fonduri europene.

Distribuie:
Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.