Carantina de pe nava MV Hondius, ridicată. Ce este hantavirusul și de ce a îngrijorat lumea

Ce s-a întâmplat la bordul navei Hondius

Nava olandeză MV Hondius a plecat din Ushuaia, Argentina, pe 1 aprilie 2026, cu o rută prin insulele izolate din Atlanticul de Sud, Capul Verde și Insulele Canare. La bordul unei nave de croazieră polară, cu pasageri cu vârsta medie de 65 de ani, primele cazuri grave de insuficiență respiratorie au apărut în cursul traversării.

Pe 2 mai, Organizația Mondială a Sănătății a fost notificată de autoritățile britanice cu privire la un cluster de boli respiratorii severe la bordul navei, inclusiv două decese și un pasager în stare critică. Virusul identificat: Andes hantavirus, o tulpină endemică în America de Sud.

Până pe 27 mai, OMS înregistrase 13 cazuri - 11 confirmate și 2 probabile -, dintre care 3 decese, cu o rată a mortalității de 23%. Cazuri confirmate au fost raportate din Canada, Țările de Jos și Spania. Cei rămași la bord după evacuarea pasagerilor în Tenerife pe 10–11 mai au intrat în carantină la Rotterdam, unde nava a acostat pe 18 mai.

Insulele izolate, primele afectate

Pasagerii debarcați pe traseu au intrat și ei în protocoale stricte. Insula Sfânta Elena - teritoriu britanic cu aproximativ 4.400 de locuitori - a declarat incident major de sănătate publică, iar pe 8 iunie a anunțat încheierea acestuia. „Toate persoanele identificate drept contacte și obligate să se izoleze au încheiat cu succes perioada de izolare obligatorie de 42 de zile", a comunicat guvernul insulei, precizând că „nu mai există niciun risc pentru populație".

Pe 30 mai, nava a primit autorizație de reieșire pe mare, după operațiuni de curățare și dezinfecție. Iar pe 19 iunie, directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a confirmat că „aproape toți pasagerii și membrii echipajului de pe MV Hondius care au fost plasați în carantină în Țările de Jos au acum permisiunea de a se întoarce acasă, inclusiv cetățenii străini", menționând că situația „rămâne stabilă", fără cazuri noi din 2 mai.

Ce este hantavirusul și cum afectează omul

Hantavirusul este o boală zoonotică transmisă de rozătoare prin contact cu urina, fecalele sau saliva acestora, ori prin atingerea suprafețelor contaminate. Există peste 20 de specii identificate în genul Orthohantavirus. Formele grave duc la sindrom pulmonar sever - cu insuficiență respiratorie acută, hipotensiune și, în unele cazuri, deces.

Rata mortalității în sindromul pulmonar cauzat de hantavirus poate atinge 40–50%, în special la vârstnici și la persoanele cu afecțiuni preexistente. Nu există nici vaccin autorizat, nici tratament antiviral specific. Managementul clinic este asigurat exclusiv prin ventilație mecanică, vasopresoare, în cazuri extreme ECMO (oxigenare extracorporală cu membrană, prin care un aparat preia temporar funcția inimii și a plămânilor pentru pacienții cu insuficiență severă, permițând organelor să se odihnească și să se recupereze).

Tulpina Andes este singura formă de hantavirus cunoscută care se poate transmite de la om la om, nu doar de la rozătoare la om. Transmiterea interumană apare în contexte de contact strâns și prelungit - gospodării comune, spații închise. La bordul navei Hondius, compartimentele comune și proximitatea prelungită au creat condiții favorabile pentru acest tip de transmitere. OMS a estimat numărul de reproducere efectiv (Rt) la 0,7 pe 22 mai — sub 1, ceea ce indica o epidemie în regres.

Cercetări în curs: vaccin și tratament

Absența unui vaccin sau a unui antiviral aprobat nu reflectă lipsa eforturilor, ci dificultatea de a atrage finanțare pentru un virus considerat anterior cu risc pandemic redus. „Cutia noastră de instrumente este aproape goală", a declarat Dr. Vaithi Arumugaswami, cercetător în boli infecțioase la UCLA, citat de The New York Times.

Câteva direcții concrete sunt în desfășurare:

• Universitatea Texas din Austin a publicat în februarie 2026, în revista Cell, cea mai detaliată hartă structurală a proteinei de suprafață a virusului Andes — o rezoluție de 2,3 angstromi, față de 12 angstromi în modelul anterior. Pe baza acestei structuri, echipa a produs un candidat vaccinal care, testat pe șoareci, a generat anticorpi neutralizanți. „Acum că avem un model mai bun al virusului, putem proiecta vaccinuri și terapii cu anticorpi eficiente", a afirmat Jason McLellan, profesor la UT Austin și coordonatorul cercetării.
• Moderna și Universitatea Korea au anunțat în 2024 o colaborare pentru un vaccin bazat pe tehnologia mRNA împotriva hantavirusului, folosind aceeași platformă care a stat la baza vaccinurilor anti-COVID-19. Un vaccin disponibil public rămâne, potrivit experților, la câțiva ani distanță.
• NIH (National Institutes of Health - principala agenție federală americană de cercetare biomedicală) a inclus hantavirusurile pe lista agenților patogeni prioritari fără vaccin sau tratament aprobat și a finanțat prin programul ReVAMPP o serie de consorții de cercetare, inclusiv Provident, care reunește cercetători din mai multe universități americane.

Ce înseamnă pentru turismul de croazieră polară

Epidemia de pe MV Hondius a demonstrat că rutele de explorare polară - cu escale pe insule izolate, dotări medicale limitate la bord și pasageri în categorii de vârstă vulnerabile - reprezintă un context de risc specific, diferit de croazierele clasice din Mediterana sau Caraibe. OMS a subliniat că transmiterea a fost favorizată de „spațiile comune închise, expunerea prelungită și interacțiunile frecvente" de la bord, nu de o contagiozitate ridicată a virusului.

Orice turist care planifică o croazieră de explorare în America de Sud sau în zone endemice pentru hantavirus ar trebui să fie informat despre riscul de contact cu rozătoare în excursiile terestre și despre simptomele inițiale ale bolii: febră, dureri musculare, oboseală - urmate, în cazurile grave, de dificultăți respiratorii acute.