Cât aștepți după bagaje la Otopeni? Un sistem AI va calcula timpul în avans
Aeroportul Henri Coandă a implementat prima fază a unui sistem bazat pe inteligență artificială care estimează cât timp trebuie să aștepte pasagerii la banda de bagaje după aterizare. Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu EUROCONTROL - Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene - și reprezintă o premieră pentru aeroporturile din România.
Ce face sistemul și cum funcționează
Sistemul folosește algoritmi de învățare automată și analiză de date pentru a estima, pentru fiecare cursă care aterizează, intervalul de timp de la aterizare până când bagajele apar pe bandă. Modelul predictiv procesează simultan mai multe tipuri de date: numărul zborului, standul aeronavei, compania aeriană, operatorul de sol, numărul de bagaje și pasageri, tipul aeronavei, ora sosirii și istoricul timpilor de livrare. Pe baza acestor informații, generează o estimare personalizată pentru fiecare zbor aterizat.
Implementarea de la Otopeni vizează atât informarea în timp real a pasagerilor, cât și optimizarea operațiunilor interne: alocarea benzilor, planificarea resurselor de sol și îmbunătățirea punctualității serviciilor.
Ce au declarat directorii implicați
Bogdan Mîndrescu, director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, a subliniat că aeroporturile din București continuă să se dezvolte ca hub regional competitiv și orientat către nevoile pasagerilor. „Faptul că participăm, împreună cu EUROCONTROL, la implementarea unui proiect european inovator confirmă angajamentul nostru de a adopta tehnologii moderne care să lucreze în beneficiul pasagerilor și al comunității aeroportuare", a declarat acesta.
Paul Bărăbaș, reprezentant al statului român la EUROCONTROL, a apreciat că implicarea CNAB în proiect poziționează România ca participant activ la transformarea digitală a aviației europene. „Apetitul CNAB pentru modernizare și digitalizare înseamnă pași concreți spre echivalarea nivelului de servicii oferite în marile aeroporturi europene", a adăugat Bărăbaș.
Cum a funcționat la München
Aeroportul din München este singurul aeroport european care a participat activ la dezvoltarea modelului, furnizând date operaționale reale pentru antrenarea sistemului. Rezultatele, publicate în decembrie 2025, arată că modelul depășește semnificativ soluțiile existente.
Sistemul a ghicit corect când apar bagajele, cu cel mult 5 minute eroare, în mai bine de jumătate din cazuri. La o toleranță de 10 minute, precizia a trecut de 80%. Modelul e calibrat să supraestimeze ușor timpul de așteptare, astfel că bagajele apar pe bandă mai devreme decât s-a anunțat. Studiul recomandă varianta calibrată la pragul de 70% pentru o utilizare operațională mai precisă.
Ce urmează la Otopeni
Deocamdată a fost implementată prima fază a proiectului, care include metodologia, modelul de inteligență artificială și protocoalele software. Nu a fost anunțat un calendar pentru implementarea completă sau pentru momentul în care pasagerii vor putea vedea estimările afișate efectiv la benzile de bagaje.
Proiectul a fost creat de EUROCONTROL în cadrul programului european pentru cercetare și inovare în aviație (EATIN), cu sediul la Brétigny-sur-Orge, Franța. Este parte dintr-o serie mai largă de inițiative active în aeroporturi europene. Printre partenerii implicați în alte module ale programului se numără aeroporturi din Praga, Bruxelles, Roma, Milano, Stockholm și Frankfurt. Fiecare testează componente diferite ale platformei, de la predicția timpilor de rulare până la gestionarea standurilor.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.