Grecia, la limita capacității pe cer
În plin sezon estival, cu milioane de turiști ajunși deja în Grecia, sistemul care dirijează avioanele deasupra țării a fost dus la limita capacității, potrivit celor care îl operează. Controlorii de trafic aerian avertizează că lipsa de personal, echipamentele îmbătrânite și fluxul suplimentar de zboruri generat de conflictul din Orientul Mijlociu au dus la întârzieri tot mai frecvente pentru pasagerii care aterizează pe aeroporturile grecești.
Impactul boom-ului turistic
Potrivit Autorității Civile de Aviație a Greciei, citată de agenția France-Presse, aeroporturile țării gestionează în extrasezon între 1.000 și 1.500 de zboruri zilnic, cifră care a explodat la o medie de 2.700 de zboruri pe zi în prima săptămână din iulie. La nivelul întregii regiuni din sud-estul Europei, care include spațiul aerian grecesc, Eurocontrol, organizația europeană responsabilă de siguranța navigației aeriene, a înregistrat un trafic cu aproximativ 40% mai mare decât în 2019.
Creșterea traficului aerian este consecința directă a numărului de turiști: anul trecut, Grecia a primit 38 de milioane de vizitatori, cu 23% mai mulți decât în anul de vârf pre-pandemie 2019, într-o țară cu aproximativ 10 milioane de locuitori. Practic, numărul turiștilor anuali este de aproape patru ori mai mare decât populația țării.
De ce nu ține pasul infrastructura
Problema este numărul insuficient de angajați din turnurile de control. Spațiul aerian grecesc este împărțit în 10 sectoare, fiecare gestionat de un controlor asistat de un coleg. „În sezonul de vară suntem în lipsă acută de personal. Suntem 154 de controlori, avem nevoie de 250”, a estimat Giorgos Stamoulakatos, șef de tură, citat de AFP.
Autoritățile au angajat 92 de controlori noi în 2025 și alți 77 în 2026, însă fiecare are nevoie de cinci ani de pregătire înainte de a putea lucra independent - ceea ce înseamnă că efectul acestor angajări se va vedea abia peste câțiva ani.
Vulnerabilitatea sistemului a fost expusă public pe 4 ianuarie, când o defecțiune a comunicațiilor dintre controlori și piloți a dus la o situație în care aeronavele erau vizibile pe ecrane, dar imposibil de contactat prin radio. Autoritățile au fost nevoite să închidă temporar spațiul aerian, cu anulări și deturnări în lanț către țările vecine.
Incidentul a grăbit un program de modernizare estimat la circa 300 de milioane de euro, care prevede sisteme digitale noi de comunicație și înlocuirea radarelor vechi; lucrările au început la mijlocul lunii august, iar finalizarea este programată pentru 2028. Comisia Europeană a acționat, de altfel, Grecia anul trecut la Curtea de Justiție a UE, pentru că nu a aliniat procedurile de navigație la standardul global de navigație bazată pe performanță (PBN).
Factorul suplimentar: zboruri redirecționate din Orientul Mijlociu
La presiunea deja mare pusă de turism s-a adăugat un flux de zboruri comerciale redirecționate din cauza conflictului din Orientul Mijlociu - aproximativ 300 de zboruri suplimentare pe zi tranzitând spațiul aerian grecesc, echivalentul a aproape 6% din traficul zilnic total, conform Eurocontrol. „Pe lângă zborurile comerciale, monitorizăm și incursiuni ale aeronavelor și dronelor turcești. Poziția geografică a Greciei ne crește volumul de muncă”, a explicat Olga Toki, vicepreședinta Asociației Controlorilor de Trafic Aerian din Grecia.
Controlorii, nevoiți să depășească limita de siguranță
Areti Anastopoulos, controloare cu peste 30 de ani de experiență, ghidează piloții la aterizare, aliniind aeronavele una după alta pe pistă. „Normal, ghidăm în jur de 20 de piloți pe oră. Acum sunt 40 la coadă. Inevitabil, se acumulează întârzieri”, a explicat ea. „Au aterizat 33 de avioane într-o oră. Limita noastră ar trebui să fie 28!” Controloarea a precizat că, de mai multe ori, a fost nevoită să ordone piloților să reducă viteza sau să își modifice traiectoria pentru a evita incidentele. „Ceea ce facem aici este un efort supraomenesc pentru a-i ține pe toți în siguranță”, a spus ea.
Pentru pasageri, efectul se traduce în timpi de așteptare care variază substanțial de la o zi la alta. Un angajat al unui hotel important din Atena a declarat că întârzierile sunt mai frecvente decât anul trecut și că a avut clienți nevoiți să aștepte până la șapte ore pentru a-și ridica bagajele sau pentru transferuri programate. „Turismul este valoarea noastră adăugată în Grecia”, a recunoscut controloarea Anastopoulos, „dar mai multe avioane fără investiții suplimentare nu este posibil.”
Recomandările practice pentru cei care au vacanțe programate în Grecia sunt: verificarea statusului zborului cu câteva ore înainte, evitarea programării unor conexiuni strânse pentru zboruri de legătură și rezervarea unei marje suplimentare de timp pentru transferurile de la aeroport, mai ales în august. Programul de modernizare anunțat de autoritățile elene ar trebui să reducă aceste riscuri abia după finalizarea sa, estimată pentru 2028.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.