Șase din zece români nu-și permit o vacanță
Peste 60% dintre români nu își permit o săptămână de vacanță în afara locuinței, cea mai mare proporție înregistrată în Uniunea Europeană. Datele publicate de Eurostat pentru 2025 arată amploarea dificultăților financiare cu care se confruntă gospodăriile, în timp ce industria turistică observă o orientare spre sejururi mai scurte, extrasezon și reducerile oferite prin rezervări timpurii.
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) avertizează că diminuarea puterii de cumpărare și creșterea costurilor riscă să transforme vacanța într-un serviciu inaccesibil unei părți tot mai mari a populației.
România, la peste dublul mediei europene
În 2025, 61,4% dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 16 ani din România nu își permiteau o săptămână de concediu anual departe de casă, potrivit Eurostat. Media Uniunii Europene a fost de 27,5%, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul din 2024, dar cu 7,7 puncte sub cel înregistrat în 2015.
După România, cele mai ridicate ponderi au fost raportate în Grecia, cu 46,6%, respectiv în Bulgaria și Ungaria, ambele cu 39,1%. La polul opus s-au aflat Luxemburg, cu 10,6%, Suedia, cu 12,4%, și Țările de Jos, cu 12,8%.
Indicatorul măsoară capacitatea financiară a gospodăriilor de a suporta costul unei săptămâni de vacanță anuală.
Sejururi mai scurte și rezervări făcute din timp
ANAT susține că presiunea asupra bugetelor nu conduce imediat la abandonarea concediilor, ci schimbă modul în care acestea sunt planificate. În locul unui sejur de șapte zile, o parte dintre turiști aleg vacanțe de patru sau cinci zile, city-break-uri ori deplasări în mai, iunie și septembrie, când tarifele pot fi mai scăzute.
Potrivit organizației patronale, rezervările realizate cu șase până la nouă luni înainte pot aduce, în anumite cazuri, reduceri de până la 30-40%. O altă categorie de clienți urmărește ofertele last-minute, însă disponibilitatea destinației și a tipului de cameră dorit poate fi limitată.
Aceste evoluții descriu o piață sensibilă la preț, în care familiile reduc durata călătoriei sau schimbă perioada înainte de a renunța complet la vacanță.
Costurile operatorilor ajung în tarife
ANAT explică majorările tarifare prin creșterea cheltuielilor cu energia, utilitățile, alimentele, combustibilii, forța de muncă și taxele. Agențiile și hotelierii încearcă să limiteze transferarea integrală a acestor costuri către clienți, însă organizația avertizează că instabilitatea fiscală îngreunează planificarea ofertelor.
Tarifele stabilite în avans sunt importante și pentru contractele încheiate cu tour-operatorii internaționali. Modificările fiscale intervenite după negocierea pachetelor pot afecta marjele companiilor sau prețul final achitat de turist.
Voucherele, readuse în discuție
În acest context, ANAT solicită menținerea unui TVA redus pentru HoReCa și agențiile de turism, predictibilitate fiscală și extinderea voucherelor de vacanță către angajații din sectorul privat prin facilități fiscale.
Organizația consideră că voucherele susțin cererea pentru turismul intern și facilitează accesul salariaților cu venituri mici și medii la servicii turistice. Reducerea valorii acestora a afectat deja segmentul turiștilor cu bugete restrânse, potrivit informațiilor publicate anterior de ȘtiriDinTurism.
ANAT mai propune extinderea activității turistice în afara lunilor de vârf prin evenimente și facilități de wellness, precum și îmbunătățirea infrastructurii de transport, măsuri despre care susține că pot reduce costurile și pot face destinațiile interne mai accesibile.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.