Știri din Turism

Harghita și muntele cu urși pe care britanicii îl descoperă abia acum

O familie britanică a petrecut 12 zile într-o călătorie cu mașina prin Harghita, în inima Transilvaniei, și a povestit experiența într-un reportaj publicat de The Guardian. Textul a strâns rapid reacții din partea cititorilor, mulți dintre ei cu propriile amintiri din România, de la drumeții cu urși la vacanțe făcute în perioada comunistă..

De Ion-Oroles Manolache 3 minute de citit
Un urs brun
Prim-plan cu un urs brun odihnindu-se pe un buștean într-un cadru natural.

O regiune ocolită de turismul internațional

Potrivit reportajului, aproximativ 85% dintre vizitatorii județului Harghita sunt români, în timp ce zona rămâne puțin cunoscută turiștilor străini, cu toate că oferă peisaje montane, lacuri vulcanice și trasee de drumeție la altitudini de peste 1.500 de metri. Autorul notează că un sejur aici costă o fracțiune din prețul unei vacanțe în Dolomiți sau în Alpii francezi și elvețieni, iar lipsa aglomerației dă senzația unei experiențe mai autentice.

Familia a stat în cabane și pensiuni cu autoservire, printre care Organicle Lodge, o cabană din Sâncrăieni, Vila Adela, lângă Lacu Roșu, Casa Samir, în Toplița, și Pensiunea Turul. Traseul a inclus Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, Turbăria Mohoș, Cheile Bicazului și conacul medieval Castelul Lázár.

Urși, palincă și liniștea muntelui

Harghita are una dintre cele mai mari densități de urși din Europa, iar observarea acestora, la puncte special amenajate în apropierea localităților Medveles Székelyföld și Băile Homorod, a fost unul dintre momentele centrale ale călătoriei. Samir Teslovan, proprietarul unei pensiuni din Toplița, i-a condus pe autorii reportajului în munții Gurghiului, unde a pregătit păstrăvi pe piatră caldă, brânză de burduf și palincă de prune. „Îmi încarc bateriile aici, îmi încarc sufletul. Mă simt liber, ca vântul”, a declarat Samir Teslovan, adăugând că preferă zonele sălbatice, „unde nu ajunge nimeni”.

Előd Tímár, coproprietar al firmei de caiace KayaKing de pe lacul Zetea, a povestit despre apropierea dintre animale sălbatice și turiști: „Este o experiență frumoasă să fii pe apă. Urșii vin uneori să bea apă pe mal.

Ce spun cititorii care au fost în România

Articolul a adunat numeroase comentarii, unele legate direct de fauna sălbatică. Utilizatorul istoriemai a povestit că, în timpul unei drumeții de vara trecută, localnicii i-au avertizat constant despre urși, motiv pentru care a evitat traseele de la marginea satelor. A făcut totuși o drumeție ghidată în Piatra Craiului, cu un ghid dotat cu spray anti-urși. „Trebuie să spun că cred că prefer să o fac în țări în care nu trebuie să fiu atent la urși”, a scris utilizatorul, recunoscând însă că experiența i-a plăcut.

Un alt cititor, niksenman, crescut în Transilvania înainte de a se muta în Alaska, a relatat o întâlnire din adolescență cu un urs pe o potecă de sat, într-o seară fără lumină. „Urșii sunt prea inteligenți ca să se pună cu oamenii. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre bipezi”, a comentat el, făcând comparație cu grizzly din Anchorage.

Nu toate reacțiile au avut legătură cu fauna. Cititorul tanaquil2 și-a amintit o vacanță în România din perioada comunistă, când singura variantă de vizitare era un tur organizat, strict supravegheat. „Partea din Transilvania a vacanței a fost spectaculoasă, în special Brașovul, Sibiul și Castelul Bran”, a scris acesta, adăugând că ar vrea să se întoarcă, „deși cred că m-aș putea descurca și fără urși”. Un alt cititor, semnat NickStephan37, a ținut să corecteze o formulare din articol privind cedarea Transilvaniei către România după Primul Război Mondial, subliniind că populația românească reprezintă trei sferturi din totalul locuitorilor regiunii istorice.

Excursia relatată de The Guardian a fost organizată cu sprijinul asociației de promovare turistică Visit Harghita, cazarea variind între 43 și 87 de lire sterline pe noapte, iar activitățile de observare a urșilor, între 25 și 35 de lire sterline de persoană.

Distribuie:
Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.