Islanda devine cel mai scump stat din lume

Economistul Vilhjalmur Hilmarsson a evidențiat că nivelul prețurilor din Islanda acum îl depășește pe cel al Elveției cu trei puncte procentuale. Aceasta marchează o revenire spectaculoasă, ultima dată când Islanda a ocupat prima poziție pe această ierarhie a fost în 2018.

Turismul, principalul factor de inflație

Creșterea în industria turismului după pandemia COVID-19 a accelerat economia islandeză, dar și costurile generale. Hilmarsson explică că presiunea de cerere generată de turiști a determinat creșteri salariale și a afectat direct piața imobiliară. „Turismul este un contributor masiv la inflația serviciilor. Competiția dintre turiști și locuitori pentru locuințe pe platforme precum Airbnb a ridicat prețurile hotelurilor și resorturilor, dar și costurile rezidențiale", spune economistul.

Datele disponibile din 2024 pe Eurostat arătau încă o Elveție în frunte cu o diferență de peste 7 puncte procentuale. Schimbarea recentă subliniază volatilitatea economiei islandeze, istoric marcată de expansiuni și contracții abrupte.

Mâncare și băuturi: prețuri record

Alimentele în Islanda sunt semnificativ mai scumpe decât în alte state nordice, cu 44% mai costisitoare decât media din regiunea nordică. Lactatele și ouăle costă cu 75% mai mult, iar carnea cu 71% mai mult. Un pahar de bere la cramă poate ajunge la 1.800 coroane islandeze (aproximativ 14,6 dolari), iar o cafea într-o cofetărie la 1.000 coroane.

Datele arată că prețurile islandeze sunt în medie cu 84% mai mari decât media celor 27 de state europene. Această situație are consecințe concrete. Un sondaj recent al biroului de turism islandez a indicat că costurile crescânde au început să descurajeze vizitatorii.

Inflație persistentă și politici monetare

Banca Centrală a Islandei se confruntă cu provocări serioase în controlul inflației. În ianuarie 2026, indicele prețurilor de consum era cu 5,2% mai mare comparativ cu ianuarie 2025. Până în mai 2026, ritmul inflației a coborât ușor la 5,1%, dar rămâne mult deasupra țintei de 2,5% stabilite de banca centrală. Autoritățile au ridicat ratele dobânzilor pentru a controla presiunile inflaționiste, măsuri care au efecte și asupra costurilor de călătorie.

O economie dependentă și riscuri pentru viitor

Economistul Hilmarsson avertizează asupra vulnerabilităților structurale ale economiei islandeze. „Pe termen lung, Islanda nu construiește sectoare productive. Depindem prea mult de industrii intensive în muncă, care vor genera continuu presiuni inflaționiste", apreciază el.

Creșterea prețurilor a generat deja o decelerare în creșterea rezervărilor turistice. Potrivit datelor din turismul internațional, creșterea sosirilor de călători în Islanda a fost mai lentă decât prognozele, un efect combinat al costurilor ridicate și al altor factori de incertitudine.

Pentru călători, aceasta înseamnă bilete de avion mai scumpe, hoteluri din categoria resorturi cu tarife în creștere și servicii de cazare generale cu prețuri care depășesc acum principalele destinații europene. Perspectivele pentru 2026 arată o continuare a acestor tendințe, pe măsură ce economia islandeză navighează între presiunile inflației și atracția turismului ca motor de creștere.