România are cinci plaje certificate Blue Flag în 2026
Cinci plaje de pe litoralul românesc al Mării Negre au primit în acest an eticheta internațională „Blue Flag”, potrivit unui anunț al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. O a șasea plajă se află în faza pilot a programului, pentru sezonul 2027.
Care sunt plajele certificate
Lista plajelor românești care au obținut certificarea „Blue Flag” pentru 2026 este următoarea:
- Axxis Nova – Năvodari
- Phoenicia – Năvodari
- Azur – Eforie Sud
- Citadel – Eforie Sud
- Phoenicia Blue View – Olimp
Plaja Dharma, din Eforie Sud, se pregătește pentru certificare în 2027 și se află, pentru sezonul curent, în faza pilot a programului. Statutul de „fază pilot” marchează perioada în care operatorul trebuie să îndeplinească integral criteriile impuse de organizația internațională care administrează programul.
Ce înseamnă certificarea și cum se obține
«Blue Flag» este un program voluntar inițiat în 1987 de Fundația pentru Educație pentru Mediu (FEE), organizație non-profit cu sediul în Danemarca, prin care sunt recompensate plajele, porturile și navele de agrement ce respectă standarde ridicate de protecție a mediului. În România, programul este implementat din 2004.
Certificarea se acordă anual, pe baza a 33 de criterii generale și imperative, grupate în patru domenii: educație și informare privind mediul, calitatea apei, managementul mediului, precum și securitate și servicii. Evaluarea este realizată de un juriu național, cu participarea autorităților publice centrale și a reprezentanților asociațiilor din turism.
Fiindcă certificarea este valabilă pentru un singur sezon, lista plajelor distinse se poate schimba de la un an la altul, în funcție de modul în care operatorii respectă criteriile în anii următori. Pentru turiști, eticheta funcționează ca un indicator privind calitatea apei, siguranța, accesibilitatea și serviciile disponibile la plajă.
Cum se plasează România în context regional
Comparativ cu alte destinații de litoral din Europa și din bazinul Mediteraneean, numărul plajelor certificate în România rămâne redus. Spania a obținut, pentru 2026, un record de 794 de distincții „Blue Flag” (plaje, porturi și nave de agrement), dintre care 677 sunt plaje, potrivit unor date citate de Euronews și The Independent. Grecia se situează pe locul doi la nivel mondial, cu 624 de plaje certificate, conform datelor publicate de portalul elen Keep Talking Greece.
Turcia ocupă locul trei în lume, cu 580 de plaje distinse în 2026, alături de 30 de marine, 18 vase turistice și 26 de iahturi private, a anunțat ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, citat de Hürriyet Daily News. Regiunea Antalya concentrează singură 232 dintre plajele turcești certificate, fiind cea mai reprezentată provincie la nivel național, urmată de Muğla, cu 113, și İzmir, cu 60. Antalya este considerată regiunea cu cele mai multe plaje Blue Flag din lume, depășind ca destinație unică orice altă provincie sau regiune turistică certificată de FEE.
La nivel global, 2026 a adus certificarea „Blue Flag” pentru 4.371 de plaje, 745 de porturi de agrement și 158 de nave turistice, în 53 de țări, conform International Traveller. Diferența de scară față de România se explică, în bună măsură, prin lungimea liniei de coastă și prin numărul de stațiuni implicate în program.
Eticheta „Blue Flag” oferă un reper pentru vizitatorii care caută plaje cu apă monitorizată, acces facilitat pentru persoane cu dizabilități și servicii minime de siguranță, precum salvamari și puncte de prim ajutor.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.