România cere fonduri UE pentru turismul din zonele de frontieră
România, alături de alte șase state membre ale Uniunii Europene, a transmis Comisiei Europene o scrisoare comună prin care solicită măsuri de sprijin pentru turismul din regiunile aflate la frontiera estică a blocului comunitar. Anunțul a fost făcut joi de ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, informează Mediafax.
Alături de România au semnat documentul Polonia, Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania și Estonia - șapte state care se confruntă cu efecte similare asupra economiilor turistice locale, generate de conflictul din apropierea frontierei estice a UE.
Efectele războiului asupra afacerilor locale
Potrivit comunicatului transmis de Darău, fluxurile turistice din regiunile de frontieră au scăzut în ultimii ani, investitorii au devenit mai prudenți, iar numeroase afaceri locale din turism au fost puse în dificultate. Ministrul a exemplificat cu situația din Delta Dunării, Tulcea și Constanța, zone în care operatorii din turism resimt direct consecințele conflictului aflat în vecinătate.
„Nu este ușor să gestionezi o pensiune, un restaurant sau o mică afacere în turism când știrile sunt dominate de alerte și de incidente de securitate petrecute atât de aproape de casă — știu că asta aduce îngrijorare și, de multe ori, înseamnă turiști care pot alege altă destinație", a transmis Irineu Darău.
Ce cer cele șapte state Comisiei Europene
Scrisoarea cere ca viitoarea Strategie europeană pentru turism durabil să includă măsuri specifice pentru regiunile afectate de contextul de securitate. Printre solicitările formulate se numără:
- sprijin financiar dedicat IMM-urilor din turism;
- acces mai bun la finanțare pentru afacerile din aceste regiuni;
- investiții în infrastructura de conectivitate;
- măsuri menite să redea încrederea turiștilor și a investitorilor.
Statele semnatare au cerut, de asemenea, ca situația specifică a regiunilor de la frontiera estică să fie reflectată în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. „Dacă Uniunea Europeană recunoaște că regiunile de la granița estică se confruntă cu provocări aparte, atunci acest lucru trebuie să se vadă și în viitorul buget european. Solidaritatea trebuie să însemne și investiții acolo unde costurile contextului geopolitic sunt resimțite cel mai puternic", a declarat ministrul.
Un mesaj comun al celor șapte țări
Darău a precizat că demersul reprezintă un semnal transmis în comun de statele afectate de dificultăți similare la frontiera estică a UE. „Nu putem schimba peste noapte contextul în care trăim, dar putem să ne asigurăm că aceste comunități nu sunt lăsate singure. Asta este, de fapt, miza scrisorii pe care am transmis-o către Comisia Europeană, împreună cu celelalte state care se confruntă cu situații similare", a mai transmis ministrul.
Comisia Europeană lucrează la elaborarea viitoarei Strategii europene pentru turism durabil, document care va stabili direcțiile de finanțare și prioritățile sectorului pentru perioada următoare. Solicitarea celor șapte state urmează să fie analizată în procesul de consultare aferent strategiei, precum și în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al UE.
Sectorul turistic din județele riverane frontierei estice - Tulcea și Constanța, în cazul României - depinde în mare măsură de fluxul de turiști interni și străini atras de Delta Dunării și de litoralul Mării Negre, zone în care operatorii mici din turism au semnalat, în ultimii ani, scăderi ale rezervărilor asociate percepției de risc generată de conflictul din regiune.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.