Românii, tot mai puțini în vacanțe interne

Scăderea vine integral din piaţa internă

Sosirile turiştilor români s-au redus cu aproape 7% faţă de semestrul I din 2025, iar înnoptările lor au coborât cu 10%. În acelaşi interval, sosirile turiştilor străini au crescut cu 7,3%, iar înnoptările acestora cu 6,2%.

Cum românii reprezintă 78,6% din totalul persoanelor cazate, retragerea lor s-a resimţit direct. Avansul pieţei externe, deşi consistent procentual, a rămas prea mic în valoare pentru a acoperi pierderea, notează Mediafax.

Luna iunie a confirmat aceeaşi tendință: sosirile totale au scăzut cu 2,5% şi înnoptările cu 5,7% în raport cu iunie 2025, în timp ce numărul turiştilor străini cazaţi a urcat cu 9,5%.

Gradul de ocupare coboară sub un sfert

Indicatorul cel mai sensibil pentru hotelieri, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, a fost de 22,8% pe total structuri în primele şase luni, cu 2,9 puncte procentuale mai puţin decât în intervalul similar din 2025. În iunie, valoarea a fost de 26,7%, în scădere cu 3,4 procente.

Presiunea apare într-un context de extindere a capacităţii de cazare din ultimii ani, ceea ce amplifică efectul unei cereri interne mai slabe asupra ocupării medii pe unitate.

Durata medie a şederii rămâne redusă: 1,9 zile la turiştii români şi 2,1 zile la cei străini, pe ansamblul semestrului. Cifra confirmă predominanţa sejururilor scurte, de tip city break sau weekend prelungit, în structura turismului din România.

Bucureşti, Braşov şi Constanţa concentrează fluxul

Municipiul Bucureşti a înregistrat cel mai mare număr de sosiri în semestrul I, peste 931.000 de persoane, urmat de judeţele Braşov, cu aproape 593.000, şi Constanţa, cu peste 364.000. Ierarhia se păstrează şi la înnoptări, unde capitala depăşeşte 1,9 milioane, Braşovul se apropie de 1,12 milioane, iar Constanţa de 946.000.

Distribuţia arată dependenţa pieţei de trei poli: turismul urban şi de afaceri din capitală, zona montană a Braşovului şi litoralul.

Germania, Italia şi SUA, principalele pieţe emitente

Cei mai mulţi turişti străini cazaţi în România în primele şase luni au venit din Germania (114,8 mii), Italia (105,7 mii) şi Statele Unite (78,8 mii). Pe regiuni, sosirile din America de Nord au crescut cu 23,5% faţă de semestrul I din 2025, iar cele din Europa cu 7,1%. Singurul recul notabil s-a produs pe segmentul asiatic, unde sosirile au scăzut cu 12,6%.

Creşterea numărului de vizitatori din pieţele occidentale şi nord-americane susţine cererea pentru cazare în oraşele mari şi pentru circuite culturale, segmente cu tarife medii mai ridicate decât turismul intern de weekend.

Ce se întâmplă la vecini

La sud de Dunăre, industria turistică bulgară traversează un sezon estival descris de hotelieri drept „foarte slab", cu o scădere de 9% a turiștilor români și 15% a celor germani, conform informațiilor Mediafax. Odisey Spasov, președintele Asociației Bulgare a Agențiilor de Turism, explică fenomenul prin mai mulți factori cumulați: „conflictul din Iran, inflația, trecerea de la leva la euro", precizând că trecerea la euro a fost supraestimată ca efect, iar scăderile nu sunt specifice Bulgariei, ci se resimt în toată Europa.

Opiniile din industrie sunt însă împărțite. Președintele Asociației Bulgare pentru Turism Durabil, Dimităr Popov, avertizează că scăderea numărului de nopți de cazare va afecta sezoanele următoare. Profesorul Rumen Draganov, de la Institutul pentru Analiză și Evaluare în Turism, susține că sectorul rămâne stabil, cu o creștere de 2% a sosirilor străine și de 12% a veniturilor.

Ce urmează

Datele INS se bazează pe înregistrările din registrele unităţilor de cazare, inclusiv apartamentele şi camerele de închiriat. Rezultatele pentru vârful sezonului estival, iulie şi august, vor fi publicate în lunile următoare şi vor indica dacă litoralul şi staţiunile montane românești recuperează o parte din pierderea acumulată în primul semestru.