Ce a descoperit un istoric după 18 ani de ghidaj cultural în București

Străini vs. localnici: Cum percepem farmecul și contradicțiile Capitalei

StiriDinTurism.ro: Prin Interesting Times Bureau ghidați mulți turiști străini, în timp ce la Asociația Coolturală Nouă ne pasă interacționați în special cu publicul local. Care sunt cele mai mari diferențe în felul în care un străin și un bucureștean percep farmecul (sau haosul) capitalei noastre?

Anita Sterea: Da, așa este. Interesting Times Bureau este un program de sine stătător al Asociației Coolturale Nouă ne pasă, destinat publicului străin, iar în cadrul asociației organizăm foarte multe tururi și pentru publicul local. Diferențele sunt foarte mari. Deși suntem o echipă de aproximativ 18 ghizi, toți cu studii de specialitate – istorici, arhitecți, pictori –, și cu aceeași pasiune pentru București, publicul român și cel străin vin cu așteptări complet diferite.

Publicul străin îți oferă, cum îmi place mie să spun, un cec în alb. Vine fără să știe foarte multe despre București sau România. Poate au auzit de Ceaușescu, Hagi, Simona Halep, Nadia Comăneci sau de Palatul Parlamentului, însă, în rest, sunt foarte deschiși să descopere orașul. Îmi place să spun că sunt ca o sugativă: absorb tot ceea ce le oferi. De foarte multe ori pleacă încântați și nu puțini sunt cei care revin tocmai pentru că vor să descopere mai mult.

Publicul român vine mai degrabă curios, dar și sceptic. Vine convins că nu tot ceea ce va vedea îi va plăcea. Inevitabil întâlnim clădiri aflate într-o stare avansată de degradare, graffiti, trotuare ocupate de mașini sau alte probleme specifice unui oraș mare. Sigur, acestea există și pentru turiștii străini, însă ei le iau ca atare. Noi, românii, suntem mult mai critici, ceea ce, până la urmă, este firesc.

Există diferențe și în ceea ce privește informațiile care îi interesează. Dacă unui turist străin îi povestești arborele genealogic al familiei Brătianu sau relațiile de iubire ale Reginei Maria, s-ar putea să nu fie foarte interesat. În schimb, perioada comunistă reprezintă aproape întotdeauna principalul subiect de interes. Pentru publicul român, însă, poveștile din secolul al XIX-lea, perioada interbelică, viața socială și culturală sau micile detalii de istorie locală sunt extrem de apreciate.

Eu sunt îndrăgostită de publicul român. Îmi place foarte mult să lucrez cu el. Colegii mei preferă adesea turiștii străini, pentru că publicul român poate fi uneori mai dificil, poate veni cu atitudinea „știu eu mai bine”, chiar dacă noi prezentăm informații documentate. În plus, apare deseori și nostalgia față de perioada comunistă. Nu o ignorăm, dar nici nu încercăm să o încurajăm.

StiriDinTurism.ro: Care este cel mai adânc înrădăcinat mit despre București pe care turiștii străini îl au când aterizează aici și cum reușiți să îl demontați până la finalul turului?

Anita Sterea: De-a lungul celor peste 13 ani în care organizăm tururi pentru publicul străin, am observat că aceste mituri s-au schimbat. La început, cea mai frecventă întrebare era legată de câinii comunitari. Mai târziu, foarte mulți turiști veneau convinși că Bucureștiul este un oraș extrem de ieftin, probabil și din cauza articolelor apărute în presa occidentală. Astăzi sunt surprinși să constate că, în multe privințe, Bucureștiul este comparabil ca prețuri cu orașe precum Berlin sau Napoli.

Un alt subiect care apare frecvent este legat de cultura romă. Primim deseori întrebări despre aceasta sau chiar dacă noi aparținem acestei comunități. După câteva ore petrecute pe străzile Bucureștiului, își dau însă seama că multe dintre stereotipurile cu care au venit nu mai au legătură cu realitatea României de astăzi. Există și întrebări despre orfelinatele din anii '90, imagini care au circulat foarte mult în presa internațională și care au rămas în memoria colectivă.

În ultimii doi ani, un subiect foarte prezent a fost anularea alegerilor din 2024. Publicul nostru este, în general, unul educat, cu venituri peste medie, format în special din persoane de peste 45 de ani, cu profesii liberale, interesate de contextul politic și social al țării pe care o vizitează. Nu evităm aceste subiecte și discutăm deschis despre ele.

Istoria de cartier este o resursă valoroasă pentru un ghid turistic

StiriDinTurism.ro: Propuneți tururi și în zone mai puțin convenționale, precum Mahalaua Mântuleasa sau Zona Ioanid. Ce are de oferit această „istorie de cartier” pentru turismul cultural, comparativ cu Centrul Vechi?

Anita Sterea: Pentru turiștii străini ne-am dorit să arătăm un București autentic, un București al localnicilor, locurile în care și noi alegem să ne plimbăm în timpul liber. Așa au apărut tururi precum Bohemian Bucharest, care traversează mahalale precum Batiștei sau Mântuleasa și Cartierul Armenesc, sau turul de street art, care ajunge și în zona Ioanid.

Pentru publicul român, posibilitățile sunt aproape nelimitate. Am creat tururi tematice precum: Pe urmele Reginei Maria în zona Cotroceni, Pe urmele lui Brâncuși, Tur în Cartierul Armenesc sau in zona Patriarhiei sau în multe alte cartiere ale orașului.

Zona Mântuleasa ocupă un loc aparte pentru noi. Acolo vizităm și Casa Căpitanului Pandele, de pe strada Plantelor nr. 4, un exemplu remarcabil din pucnt de vedere al restaurarării de patrimoniului. Avem un parteneriat cu Asociația pentru Protejarea Patrimoniului Istoric și Cultural, care administrează astăzi spațiul cunoscut drept Plan Patru. Pe lângă tururile ghidate, organizăm aici și conferințe culturale lunare dedicate istoriei și patrimoniului.

StiriDinTurism.ro: Ca istoric care ia orașul la pas aproape zilnic, cum vedeți starea actuală a clădirilor de patrimoniu? În ce măsură inițiativele private și ONG-urile reușesc să salveze și să promoveze turistic fața orașului, acolo unde autoritățile bat pasul pe loc?

Anita Sterea: Organizez tururi culturale din 2008, iar înainte de asta am fost ghid la Palatul Parlamentului. Pot spune că de aproape 25 de ani urmăresc evoluția orașului. În tot acest timp am văzut clădiri pierdute, care rămân adevărate cicatrici pentru București, dar și foarte multe exemple de clădiri salvate. Iar acesta este motivul pentru care sunt optimistă.

În ultimii ani observ un interes tot mai mare pentru patrimoniu. Acest lucru are legătură cu dezvoltarea economică, cu creșterea nivelului de educație, cu dezvoltarea turismului și cu interesul tot mai mare pentru istorie. Dacă în anii '90 patrimoniul era rareori o prioritate, astăzi este din ce în ce mai firesc să vorbim despre restaurare și valorificare. Este nevoie, desigur, de fonduri și de educație continuă. Patrimoniul nu înseamnă doar frumusețe, ci și beneficii economice, turistice și chiar o stare de bine pentru comunitate.

Există numeroase exemple pozitive. Aș aminti restaurarea Casei Mița Biciclista și proiectul celor de la ARCEN, activitatea desfășurată la Plan Patru, proiectul Aici a stat, coordonat de Ana Rubeli, dar și inițiative precum Străzi Deschise sau proiectele comunităților din Cotroceni și alte cartiere istorice. Sincer, sunt optimistă. Față de acum zece ani, Bucureștiul este într-o situatie mult mai bună și, privind în urmă, pot spune că am văzut mai multe clădiri salvate decât clădiri pierdute.

StiriDinTurism.ro: Există un interes tot mai mare pentru zonele demolate sau transformate de regimul comunist. Cum reacționează publicul la tururi axate pe nostalgie, pierdere și transformare radicală a orașului?

Anita Sterea: Este inevitabil să vorbim despre dispariția cartierului Uranus, despre sistematizările comuniste, despre bombardamente sau despre transformările radicale prin care a trecut Bucureștiul. Recent, la Plan Patru, colegul meu, arhitectul Alexandru Buzatu, a susținut conferința „Bucureștiul dispărut”, iar interesul publicului a fost extraordinar. Au existat numeroase dezbateri despre clădirile emblematice pe care orașul le-a pierdut.

În tururile noastre încercăm întotdeauna să vorbim nu doar despre ceea ce vedem astăzi, ci și despre ceea ce exista înainte. Fie că este vorba despre Mănăstirea Sărindar, Palatul Sturza sau Palatul Artelor din Parcul Carol, cred că este important să păstrăm vie memoria acestor locuri. Mă bucură și faptul că în ultimii ani au apărut tot mai multe arhive digitale și inițiative care readuc în atenția publicului orașul dispărut.

Am văzut acest lucru și în jurul aniversării celor 120 de ani ai Expoziției Generale din 1906, când inclusiv Primăria Capitalei a organizat evenimente dedicate Parcului Carol și acestui moment important din istoria Bucureștiului.

Cum au ajuns marile figuri feminine subiecte de ghidaj în București

StiriDinTurism.ro: În istoria Capitalei există figuri feminine extraordinare, de la regine și aristocrate, la primele femei arhitect sau medic din țară. Cum reușiți să aduceți la lumină poveștile femeilor care au marcat cultura orașului?

Anita Sterea: Fără discuție, aceste personaje sunt foarte prezente atât în tururile pentru publicul român, cât și în cele dedicate turiștilor străini. Atunci când organizăm turul Bohemian Bucharest și ajungem în Cartierul Armenesc, ne oprim în fața unei case proiectate de Virginia Andreescu Haret, una dintre primele femei arhitect din România. Firește că povestim despre parcursul ei profesional și despre dificultățile pe care le-a întâmpinat într-o lume dominată de bărbați. Toti în Cartierul Armenesc o amintim și pe Ana Aslan spre exemplu. La fel, dacă ajungem în apropierea Bisericii Sfântul Spiridon Vechi și amintim de Nadia Comăneci, este inevitabil să nu spunem și povestea ei. Mulți dintre turiștii străini îi cunosc deja numele, iar unii chiar au avut ocazia să o întâlnească sau o au în cercul lor de cunoștințe.

Pentru publicul român am creat inclusiv tururi dedicate acestor personaje feminine. Avem două tururi pe urmele Reginei Maria, unul în Cotroceni și unul în centrul Bucureștiului. Eu am o relație aparte cu istoria Familiei Regale și, poate nu întâmplător, sunt născută chiar pe 10 Mai. Dar atunci când vorbim despre Regina Maria, inevitabil ajungem și la Regina Elisabeta, la Elena Doamna, la Ana Davila, la Maruca Cantacuzino, la Elisa Brătianu și la multe alte femei care au influențat dezvoltarea culturală și socială a Bucureștiului.

Mi se pare important ca publicul să descopere că istoria orașului nu este făcută doar de regi, politicieni sau arhitecți, ci și de femei care au schimbat comunitatea prin educație, cultură, medicină, arhitectură sau filantropie.

StiriDinTurism.ro: Trăim în epoca în care mulți turiști tineri (și nu numai) caută unghiul perfect pentru social media în locuri devenite virale. Cum reușiți, ca istoric, să folosiți această atracție pentru a le livra o poveste istorică documentată?

Anita Sterea: Tururile noastre pentru publicul străin sunt construite tocmai astfel încât să ofere și acest tip de experiență vizuală. Pornim din zonele turistice clasice și ajungem în cartiere autentice, unde descoperim contraste, arhitectură, culoare și locuri pe care nu le găsești în ghidurile obișnuite. De aceea tururi precum Bohemian Bucharest, Hidden Gems, Alternative Tour sau Dark Side of Bucharest sunt foarte apreciate.

Turul alternativ oferă foarte multe lucrări de street art și graffiti. Turul Dark Side include o vizită la Cimitirul Bellu, unde istoria, sculptura și vegetația creează cadre spectaculoase. Iar turul din Piața Obor este un adevărat paradis pentru fotografie: culori, produse locale, oameni și autenticitate.

În cazul publicului român observ că funcționează foarte bine atenția la detalii. Oamenii îmi spun adesea: „Trec pe aici de ani de zile și nu am observat niciodată asta.” Poate este o plăcuță veche pusă pe o casă de o companie de asigurări, o gură de canal de acum o sută de ani sau un detaliu arhitectural pe lângă care au trecut de sute de ori fără să îl remarce.

StiriDinTurism.ro: Care sunt cele mai instagramabile locuri din Bucuresti pentru istoricul Anita Sterea?

Anita Sterea: Fără discuție, unul dintre locurile mele preferate este Casa din strada Plantelor nr. 4 (Plan Patru). Atât curtea, cât și interiorul sunt absolut spectaculoase. Îmi place foarte mult și strada Dumbrava Roșie, iar Dealul Patriarhiei oferă dimineața o lumină extraordinară și o perspectivă superbă asupra Bucureștiului. Acolo se vede foarte bine contrastul dintre orașul vechi și cel construit în perioada comunistă.

Sunt foarte atașată și de zona Antim, pentru că acolo mi-am petrecut o parte din adolescență fiind eleva la Colegiul Mihai Eminescu care se invecina cu mânăstirea Antim. Îmi place foarte mult și cartierul Dorobanți – Capitale, în special strada Paris și Aleea Alexandru, unde găsim unele dintre cele mai frumoase vile interbelice din București. Un alt loc care îmi place enorm este casa în care a locuit Ioana Procopie, soția lui Sergiu Celibidache, astăzi transformată în restaurant. Aș adăuga și curtea Mănăstirii Darvari, precum și Farmacia Hotăranu, unde lumina cade extraordinar în anumite momente al zilei.

Ce logistică presupune ghidajul de o zi

StiriDinTurism.ro: Dincolo de farmecul poveștilor bine spuse, ghidajul pietonal înseamnă și un efort logistic uriaș într-o capitală aglomerată: zgomotul traficului, trotuare blocate, caniculă sau ploi imprevizibile. Care este „trusa de supraviețuire” a Anitei Sterea pentru ca experiența participanților să rămână impecabilă, indiferent de capriciile urbanistice sau meteo ale Bucureștiului?

Anita Sterea: Sunt foarte multe lucruri pe care nu le putem controla și am învățat să accept asta. În cazul turiștilor străini lucrăm cu grupuri mici, de maximum 12 persoane, ceea ce este mult mai ușor de gestionat. În cazul publicului român, unde media este de 20-25 de participanți, pregătirea începe cu mult înainte.

Cu o zi înainte merg și refac întreg traseul. Verific dacă trotuarele sunt libere, unde există umbră, dacă au apărut șantiere sau alte obstacole. În ziua turului ajung cu aproximativ o oră înainte și mai fac încă o verificare. Dacă apare o problemă, adaptez imediat traseul.

Am o regulă pe care am învățat-o cu mulți ani în urmă, când învățam să schiez: „Trebuie să ne placă, nu să ne doară.” Dacă eu sau cursanții simt disconfort, înseamnă că trebuie schimbat ceva. De aceea sunt atentă permanent la grup, fac pauze pentru hidratare, caut umbra și încerc să păstrez ritmul potrivit.

Participanții primesc și un mesaj înainte de tur, in care îi rugăm să aibă apă, pălărie, cremă de protecție, soluție impotriva insectelor sau umbrelă, după caz. Eu am mereu în rucsac o sticlă cu apă, o umbrelă, un spray anti-insecte, câțiva plasturi și... foarte multă voie bună. Cred că entuziasmul cu care povestești se transmite și îi face pe oameni să treacă mai ușor peste micile neplăceri pe care le presupune un oraș mare.

StiriDinTurism.ro: Dacă ați fi consultantul de travel al unui turist care are la dispoziție o singură zi în București, care ar fi acel „itinerariu ideal” (care să includă cultură, gastronomie și relaxare) pe care i l-ați recomanda pentru a simți cu adevărat pulsul orașului?

Anita Sterea: De fapt, este exact unul dintre tururile pe care noi le organizăm foarte des fix pentru această categorie de public. Începem în zona centrală, pe Calea Victoriei și în Centrul Vechi, pentru că sunt esențiale pentru înțelegerea orașului. Apoi mergem către ceea ce eu consider Bucureștiul autentic: cartierele istorice. Traversăm zona Batiștei, Mântuleasa și Cartierul Armenesc, vedem biserici mutate, case Belle Époque și povești pe care nu le găsești în ghidurile turistice.

Mai apoi luăm tramvaiul 21 și mergem în Piața Obor, unde petrecem destul de mult timp. Interacționăm cu producătorii locali, gustăm brânzeturi, mezeluri, legume, fructe, gogoși și, bineînțeles, mici. De cele mai multe ori încheiem cu o bere artizanală ( sau mai multe).

Însă ceea ce mă bucură cel mai mult este că aceste tururi nu se termină odată cu plimbarea. Foarte mulți dintre turiști continuă să ne scrie după ce pleacă din România. Ne spun că au citit cărțile recomandate, că au văzut filmele despre care am vorbit, că le-au povestit prietenilor despre București sau chiar că s-au întors. Unii ne-au trimis fotografii de la nunți, botezuri sau alte momente importante din viața lor.

Cred că acesta este cel mai frumos rezultat al muncii noastre. Nu oferim doar informații despre un oraș. Construim relații. Oamenii apreciază autenticitatea. Nu încercăm să cosmetizăm Bucureștiul și nici să ascundem problemele lui. Îl prezentăm exact așa cum este, cu frumusețea și contradicțiile sale. Iar cred că tocmai această sinceritate, împreună cu dragostea pe care o avem pentru oraș, este motivul pentru care atât de mulți dintre cei cu care interacționăm la final ne imbrățoșează sau ne strâng mâna și ne mulțumesc pentru amintirea unei experințe frumoase pe care o iau cu ei.