Cofondatoare a festivalului RO-Wine și inițiatoarea platformei Wines of Romania, Marinela Ardelean promovează de peste un deceniu vinurile românești prin festivaluri, cărți și proiecte de televiziune. În interviul pentru ȘtiriDinTurism.ro, vorbește despre prima ediție RO-Wine de la Craiova, programată pe 14 noiembrie, despre felul în care cramele pot atrage turiști și despre necesitatea unui program național de promovare a vinului și a României, pentru care propune un buget de 20 de milioane de euro în trei ani.
StiriDinTurism.ro: Prima ediție RO-Wine din Craiova este programată pe 14 noiembrie, la o zi după deschiderea Târgului de Crăciun. De ce ați ales orașul și acest moment? Ce v-a convins că publicul atras de târg ar fi interesat și de un festival de vin?
Marinela Ardelean: După edițiile de la București și Cluj, era firesc să ducem festivalul și în sud. Oltenia e o regiune pe care o iubesc și care, cred, e încă subestimată, iar Craiova a devenit în ultimii ani un oraș care știe să-și primească oaspeții. Târgul de Crăciun, unul dintre cele mai apreciate din Europa, o dovedește în fiecare an.
Momentul nu e întâmplător. În noiembrie, oamenii încep deja să se gândească la masa de sărbători și la cadouri, iar vinul e și una, și alta. Cine vine la târg caută atmosferă, gusturi, timp petrecut cu cei dragi, adică exact ce îți oferă un pahar de vin bun. De aceea, la Craiova facem ceva ce n-am mai făcut până acum: producătorii își pot vinde vinurile direct la stand. Guști, stai de vorbă cu omul care a făcut vinul și pleci acasă cu sticla pentru masa de Crăciun.
Nu m-a convins o cifră, ci o observație simplă: acolo unde oamenii se adună ca să se bucure de mâncare și de sărbătoare, vinul își găsește singur locul.
StiriDinTurism.ro: Ce loc vor avea cramele și gastronomia Olteniei în ediția de la Craiova? Ce participări sau întâlniri puteți confirma deja pentru vizitatorul care vrea să cunoască specificul regiunii?
Marinela Ardelean: Lista de participanți este încă în stadiul confirmărilor și organizării finale. Putem conta deja pe o parte dintre prezențele obișnuite de la edițiile RO-Wine din București și Cluj, dar și pe câteva crame care participă în premieră la RO-Wine.
Oltenia are câteva dintre cele mai interesante zone viticole ale țării, de la Drăgășani la Segarcea sau Mehedinți, și soiuri care spun ceva ce nu găsești altundeva, precum Negru de Drăgășani, Alutus sau Crâmpoșie selecționată. Cu siguranță, o parte dintre vinurile prezente vor desena portretul acestei regiuni.
StiriDinTurism.ro: Pentru cine vine la Craiova în acel weekend, pregătiți împreună cu hoteluri, restaurante ori agenții de turism oferte care să includă festivalul și vizite la crame? Ce ar putea rezerva un turist și cum ar fi asigurat transportul după degustări?
Marinela Ardelean: Festivalul are loc chiar într-un hotel, la Ramada Plaza by Wyndham Craiova, deci cine vine din afara orașului poate dormi la câțiva pași, la propriu, de degustare.
Dar Craiova are multe hoteluri și pensiuni, inclusiv în centru, la cinci minute de mers pe jos de festival. Și, chiar și pentru cei care aleg cazarea mai aproape de marginea orașului, distanțele sunt reduse, iar un taxi este accesibil la orice oră.
Pentru vizitele la crame, recomandarea mea e simplă: festivalul sâmbătă, cramele duminică. Mai multe crame din zonă primesc vizitatori, dar programarea din timp e obligatorie, mai ales iarna și în weekendul de deschidere a târgului.
StiriDinTurism.ro: RO-Wine a debutat la București în 2016. Care a fost decizia care a schimbat cel mai mult evoluția festivalului? Ce v-a arătat ediția bucureșteană din 9–11 octombrie despre felul în care s-au schimbat întrebările și așteptările publicului?
Marinela Ardelean: Cred că decizia cea mai importantă a fost să nu rămânem doar în București. Când am dus RO-Wine la Cluj, în 2018, știam deja că există un public care ne aștepta și în afara Capitalei, iar Craiova este continuarea firească a acelui pas. A doua decizie, mai puțin vizibilă pentru public, a fost să dedicăm o zi întreagă profesioniștilor din HoReCa: acolo se nasc listele de vinuri din restaurante și, mai departe, obiceiurile de consum.
Ediția din octombrie a fost cea mai vizitată de până acum și mi-a confirmat ceva ce simțeam de câțiva ani: publicul nu mai vine doar să guste multe vinuri, ci să înțeleagă. Întreabă de unde vine vinul, cine l-a făcut, cu ce se potrivește, unde poate merge să vadă via. Iar cramele răspund: am văzut multe vinuri noi, gândite pentru a fi băute tinere, cu un alcool puțin mai redus decât în anii trecuți. România s-a aliniat practic în timp real la tendințele internaționale.
StiriDinTurism.ro: Cum selectați în prezent cramele și vinurile pentru RO-Wine? Ce șanse are un producător mic, cu vinuri valoroase și un buget redus de promovare, să participe și să-și facă loc în fața publicului?
Marinela Ardelean: RO-Wine a fost gândit de la început ca un festival al vinurilor premium și superpremium, așa că primul criteriu este ce se află în sticlă, nu mărimea cramei.
Un producător mic are mai multe șanse decât crede. Chiar în primăvara acestui an am avut la București crame mici aflate pentru prima dată la un festival de vin, iar standurile lor s-au numărat printre cele mai vizitate, pentru că iubitorii de vin se bucură mereu să descopere ceva nou.
Iar la Craiova, vânzarea directă la stand le dă producătorilor ocazia să-și acopere o parte din costuri chiar în ziua festivalului. În rest, nu bugetul face diferența la un festival, ci omul din spatele standului. Un producător care își povestește vinul cu pasiune poate avea coadă la stand, chiar dacă este amplasat lângă un nume mare. Am văzut asta de multe ori.
StiriDinTurism.ro: Cum urmăriți ce se întâmplă după festival: dacă întâlnirile cu producătorii aduc vizitatori la crame sau colaborări cu restaurante și hoteluri? Aveți un exemplu pentru care puteți indica un rezultat și perioada în care a fost obținut?
Marinela Ardelean: Recunosc că e partea cea mai greu de măsurat. Un vizitator care a gustat un vin la RO-Wine și ajunge la cramă după șase luni rareori îi spune proprietarului unde l-a descoperit. Ce urmărim constant este feedbackul expozanților după fiecare ediție: ce contacte au făcut, cu ce importatori, distribuitori sau restaurante au continuat discuțiile. Dar cred că prezența constantă a unor actori importanți din piață (producători, importatori, distribuitori) în toți acești ani este o dovadă clară că RO-Wine este un hub important. Chiar dacă nu se semnează contracte pe loc, la stand, este locul în care oamenii se cunosc, își strâng mâna și încep să plănuiască.
StiriDinTurism.ro: Un turist străin poate întâlni prima dată un vin românesc la restaurantul hotelului în care stă. Ce lipsește cel mai des pentru ca această întâlnire să-l facă interesat de crama și regiunea de origine? Cum ar trebui să colaboreze producătorul, somelierul și hotelierul?
Marinela Ardelean: Povestea. Vinul trebuie gustat ca să convingă, dar trebuie povestit ca să-l facă pe om să revină la el. De multe ori, turistul primește un vin bun, dar nimeni nu-i spune de unde vine, ce soi e, ce are special locul acela și, mai ales, că poate ajunge acolo în două ore.
Colaborarea ar trebui să fie simplă. Producătorul îi invită pe somelier și pe ospătari la cramă, pentru că nimeni nu vorbește convingător despre o vie pe care n-a văzut-o. Somelierul recomandă un vin local, nu doar pe cel mai sigur de pe listă. Iar hotelierul pune pe masă sau la recepție o informație despre cramele din apropiere: cum se ajunge, când primesc vizitatori, cum se face o rezervare.
Italienii fac asta de generații. Nu vând doar o sticlă, vând un loc, un peisaj, o masă, o familie. Avem tot ce ne trebuie ca să facem la fel.
StiriDinTurism.ro: În prima carte ați asociat vinuri românești cu preparate italiene, iar în „50 de vinuri și preparate din România” ați pus în prim-plan bucătăria românească. Ce ați învățat despre felul în care gastronomia poate trezi interesul pentru o regiune viticolă? Ce asociere ați alege pentru a prezenta Oltenia unui oaspete străin?
Marinela Ardelean: Am învățat că oamenii țin minte locurile prin gust. Prima carte era o punte între cele două țări pe care le numesc „acasă”: atunci, acum mai bine de zece ani, vinurile noastre erau deja bune, dar gastronomia românească de top abia se trezea. Între timp am asistat la o renaștere spectaculoasă, cu chefi care au cutreierat lumea și s-au întors acasă și au adus cu ei cunoștințe, tehnici, inovație și pasiune. De aceea, în cel mai recent volum am pus vinurile alături de preparate românești și am adăugat un capitol despre enoturism. Cine a mâncat ceva memorabil lângă un pahar de vin vrea să vadă și locul de unde vin amândouă.
Pentru Oltenia aș alege un Negru de Drăgășani alături de o tocăniță gorjenească. E un vin cu personalitate, care nu se lasă acoperit de un preparat consistent. Și aș începe masa cu o Crâmpoșie selecționată, eventual chiar în varianta de vin spumant, și o plăcintă cu brânză și verdețuri.
StiriDinTurism.ro: În prezentarea seriei „România din cramă în cramă” ați vorbit și despre accesul echipei în locuri în care publicul ajunge greu. Cât din itinerariul filmat poate fi urmat de un turist obișnuit? Unde poate găsi informații actualizate despre vizite, tarife și rezervări?
Marinela Ardelean: O mare parte. Cele mai multe dintre cramele pe care le vedeți în emisiune, sâmbăta la ora 13:00 pe Prima TV, primesc vizitatori, iar unele au cazare și restaurant. Ce nu poate repeta un turist sunt anumite momente: o pivniță veche deschisă special pentru noi, o parcelă în care am intrat la cules, o masă cu toată familia proprietarului. Dar aceste momente sunt tocmai motivul pentru care i-aș încuraja să meargă: poate nu vor vedea exact ce am filmat noi, dar vor trăi propria lor poveste.
Ca punct de plecare, recomand Wines of Romania: pe www.winesofromania.com și pe canalele noastre, zona de enoturism este în plină dezvoltare. Pentru program, tarife și rezervări, însă, cea mai sigură sursă rămâne crama însăși: site-ul ei și, mai ales, un telefon dat înainte. Programul se schimbă de la un sezon la altul, iar multe crame mici primesc oaspeți doar cu programare.
StiriDinTurism.ro: Cum ar arăta o zi la o cramă din România pentru un cuplu în care unul dintre parteneri nu consumă alcool? Ce activități ar justifica vizita și ar putea fi oferite inclusiv iarna?
Marinela Ardelean: Ar arăta foarte bine, pentru că o cramă nu e doar un loc unde se bea vin. Dimineața, o plimbare prin vie: iarna, via goală are frumusețea ei, iar spre sfârșitul iernii începe tăierea în uscat, una dintre cele mai importante lucrări din tot anul. Apoi, vizita în cramă și în pivniță, unde poveștile despre butoaie, piatră și răbdare sunt la fel de interesante pentru oricine. Avem și crame care merită văzute pentru arhitectură, de la castelul Bethlen-Haller de la Jidvei la conacul de la Apogeum, fostă proprietate a familiei regale, sau de la bijuteria construită pe Domeniul Vila Dobrușa la Crama Avincis, la una dintre primele clădiri din România cu structură de beton armat, cea de la Domeniul Coroanei Segarcea.
La prânz, mâncarea locală e la fel de bună, deși e adevărat că un pahar de vin o completează. Partenerul care nu bea are și un avantaj: conduce el, iar celălalt poate degusta liniștit și poate lua o sticlă acasă.
O zi la cramă nu înseamnă să bei mult, ci să descoperi un loc, iar asta se poate face la fel de bine cu un pahar sau fără. Cine iubește cu adevărat vinul îl respectă, iar a-l respecta înseamnă să nu exagerezi.
StiriDinTurism.ro: Prin concursul „Cel mai bun viticultor” ați adus în atenție și oamenii care lucrează efectiv în vie. Cum ar putea fi cunoscută mai bine munca lor de către turiști, fără să le fie perturbată activitatea? Cum poate turismul să ajute și la păstrarea unor meserii în satele viticole?
Marinela Ardelean: Vorbim mult despre vin și despre oenologi, dar mult mai puțin despre cei fără de care n-am avea struguri buni: viticultorii. De aici a pornit concursul. La prima ediție, la Pietroasa, am evaluat 18 profesioniști din toate regiunile țării, cu un juriu internațional, la tăierea în uscat, o lucrare de care depinde calitatea întregului an. Au venit aproape 200 de oameni, de la studenți la proprietari de crame. Atunci am înțeles că această muncă poate fi un spectacol, dacă îi dai un cadru.
Cred că așa ar trebui să fie cunoscută și de turiști: prin momente gândite special pentru ei, nu neapărat prin vizite în mijlocul lucrului. O zi a porților deschise la tăiere sau la cules, o demonstrație în care viticultorul explică ce face și de ce, o parcelă în care vizitatorii pot încerca ei înșiși, sub îndrumare.
Iar turismul poate ajuta enorm, pentru că o meserie se păstrează atunci când e respectată și plătită. Când un viticultor vede că oamenii vin de departe ca să-l asculte, iar munca lui îi aduce un venit în plus, are un motiv să rămână în sat și să o transmită mai departe. Mai mult, turismul aduce în jurul cramelor și alte meserii, de la cazare și restaurante la ghizi, și poate deveni motorul care să determine mulți tineri plecați spre marile orașe sau spre alte zări să se întoarcă acasă.
StiriDinTurism.ro: În cercetarea doctorală ați studiat relația dintre brandul de țară și cel al vinurilor românești. Ce măsură concretă ați propune astăzi pentru promovarea României ca destinație viticolă? Cine ar trebui să și-o asume și după ce rezultate i-am putea judeca eficiența peste câțiva ani?
Marinela Ardelean: Aș propune un program național de promovare pe termen mediu, de cel puțin trei ani, în parteneriat public-privat, cu un singur mesaj pentru vinul și pentru destinația România. Nu poți vinde vinul fără țară și nici țara fără vin. Cu un buget serios, de ordinul a 20 de milioane de euro pe trei ani, se pot face minuni, pentru că avem cu ce: soiurile, regiunile, oamenii.
Ar trebui să și-l asume împreună statul, prin ministerele responsabile de agricultură și de turism, și producătorii, prin asociațiile lor. Fără implicarea statului nu există o promovare reală a vinului românesc ca brand, dar fără producători nu există nici conținut. Iar programul ar trebui condus de profesioniști, cu obiective care să nu se schimbe odată cu fiecare guvern.
Peste câțiva ani, l-aș judeca după rezultate simple: câți turiști străini ajung în crame, cât crește prețul mediu al vinului românesc exportat, nu doar volumul, și pe câte liste de vinuri din restaurantele de pe piețele-țintă apare vinul românesc. Pentru primul indicator ar trebui mai întâi să începem să numărăm vizitatorii cramelor, lucru pe care azi nu-l face nimeni sistematic.
StiriDinTurism.ro: Din contactul cu publicul și profesioniștii din străinătate, ce percepție despre vinul românesc s-a dovedit cel mai greu de schimbat? Pe ce piețe ați concentra acum promovarea unor călătorii la cramele din România și de ce?
Marinela Ardelean: Cea a vinului ieftin și dulce sau demidulce. Depinde mult de vârsta și de experiența interlocutorului: unii știu deja că avem soiuri performante și sute de crame care fac vinuri excelente, alții încă au în minte sticlele din anii '80-2000. Iar o asemenea imagine nu se schimbă cu o broșură, ci cu un pahar. Trebuie să ajungem măcar o dată în paharul omului ca să-i arătăm ce știm să facem.
Pentru călătoriile la crame m-aș concentra pe piețele apropiate, de unde se poate ajunge ușor, cu zboruri directe, pentru un weekend prelungit, și unde vinul românesc e deja cunoscut măcar puțin. Italia, unde trăiesc de peste două decenii, are o comunitate românească uriașă care poate fi cel mai bun ambasador. Marea Britanie a ajuns să cunoască vinul românesc mai ales prin rafturile supermarketurilor, iar de aici se poate construi drumul spre vinurile premium și spre vizite în crame.
StiriDinTurism.ro: Ce reguli aplicați selecției cramelor în cărți, pe Wines of Romania și în emisiune, atunci când există și parteneriate comerciale? Cum sunt făcute cunoscute publicului aceste relații?
Marinela Ardelean: Regula mea de bază e simplă: nu recomand un vin în care nu cred. Credibilitatea se câștigă greu și se pierde într-o clipă, iar după aceea nu mai ai ce construi. De aceea, selecția vinurilor din cărți se face prin degustare. Și, tot de aceea, n-am lucrat niciodată direct pentru o cramă: vreau să pot vorbi liber despre toate.
Când un conținut este susținut de un partener, spun asta deschis.
StiriDinTurism.ro: Privind cariera dumneavoastră între Italia și România, vă amintiți o întâlnire care v-a făcut să reconsiderați o convingere despre vin sau ospitalitate? Ce ați schimbat apoi în felul în care lucrați?
Marinela Ardelean: Au fost două, de fapt. Prima a fost cu Italia însăși. În copilăria mea din Maramureș, vinul apărea mai ales de sărbători, când bunicul aducea vinul limpezit să-l gustăm. În Italia am descoperit paharul de vin la masa de zi cu zi, ca parte firească a vieții, a mâncării, a conversației. Atunci am înțeles că vinul nu e o băutură de ocazie, ci un aliment și o cultură.A doua a venit sub forma unei sticle de Fetească neagră din Dealu Mare, primită cadou. Recunosc că nu mă așteptam la mare lucru, dar pentru mine a fost o adevărată revelație: nu bănuiam că un vin românesc poate ajunge la un asemenea nivel. Din acel moment mi-am propus să-mi dedic timpul și energia prezentării vinului românesc în lume.
Ce am schimbat? Am încetat să prezint vinul românesc singur, ca pe un produs. De 14 ani promovez România prin vin și vinul prin România, alături de mâncare, de locuri și de oameni, aceasta devenind și tema cercetării mele doctorale: legătura dintre brandul de țară și vinul românesc. Tot ce am învățat în aproape 20 de ani în lumea vinului mi-a confirmat un lucru: cine se îndrăgostește de un vin vrea să vadă țara din care vine, iar cine se îndrăgostește de o țară vrea să-i guste vinul. Toate cărțile mele, festivalul și emisiunea pornesc de aici.
Despre autor
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.
Abonează-te la newsletter
Prin abonare, ești de acord cu politica de confidențialitate.
Citește în continuare
Festivalul vinului ajunge pentru prima dată la Craiova pe 14 noiembrie 2026, la o zi după deschiderea Târgului de Crăciun. Ediția „Winter Special Edition” se desfășoară la Ramada Plaza by Wyndham Craiova și reunește producători de vin din România și din străinătate, importatori, profesioniști din HoReCa și public pasionat de vin.
