Operatorii resimt simultan prudența consumatorilor și creșterea costurilor de operare. Marjele sunt sub presiune, iar lipsa de personal și de competențe continuă să afecteze activitatea. Pentru a înțelege performanța reală, trebuie să urmărim înnoptările, durata șederii, gradul de ocupare, ponderea turiștilor străini și diferențele dintre destinații. Datele mai detaliate și disponibile mai repede ar ajuta operatorii să ia decizii mai bune privind promovarea, personalul și investițiile.
Ucenicia subvenționată, încă prea puțin cunoscută
StiriDinTurism.ro: Deficitul de personal din HoReCa se menține la un nivel important. Ce ar trebui schimbat, concret, în formarea profesională din România pentru ca industria ospitalității să poată găsi și păstra oameni bine pregătiți? Ce responsabilitate ar trebui să aibă instituțiile de învățământ, companiile și autoritățile?
Simona Constantinescu: Formarea trebuie construită împreună cu industria. Hotelurile lucrează deja cu sisteme digitale, date, automatizări și echipe multiculturale, iar programele de pregătire trebuie să țină pasul cu aceste schimbări.
Școlile au nevoie de mai multă practică realizată împreună cu operatorii. Companiile trebuie să ofere mentori, stagii relevante și o perspectivă profesională clară. Autoritățile trebuie să actualizeze mai repede standardele ocupaționale și Clasificarea Ocupațiilor din România și să simplifice accesul la programele de formare.
ANOFM acordă, de exemplu, 2.250 de lei pe lună pentru fiecare ucenic angajat. Mulți operatori nu cunosc programul sau îl consideră greu de accesat. Ar ajuta un mecanism permanent prin care industria să comunice ce competențe îi lipsesc, iar școlile și autoritățile să răspundă mai repede.
Angajații rămân pentru mai mult decât un salariu
StiriDinTurism.ro: Dincolo de formarea profesională, cum poate deveni industria hotelieră mai atractivă pentru angajați și ce ar putea face companiile pentru a reduce fluctuația de personal și pentru a păstra oamenii bine pregătiți?
Simona Constantinescu: Ospitalitatea continuă să atragă tineri, pentru că oferă acces rapid, experiență și posibilitatea de a avansa. Dificultatea apare în retenție.
Oamenii rămân acolo unde au manageri buni, un program cât mai previzibil, respect, instruire și șanse reale de creștere. Salariul este important, dar contează și organizarea muncii, recunoașterea performanței și traseul de la un rol de execuție la unul de coordonare. În destinațiile sezoniere, transportul și cazarea personalului pot influența direct decizia de a rămâne.
Companiile ar trebui să investească mai mult în managerii de linie și în middle management. Pentru angajații veniți din afara Uniunii Europene, integrarea trebuie să continue după semnarea contractului, prin sprijin lingvistic, orientare culturală și ajutor practic în primele luni.
Mai multă îndrumare înainte de sancțiuni
StiriDinTurism.ro: În relația dintre companiile din ospitalitate și instituțiile de control, unde vedeți astăzi principalele probleme? Ce ar trebui schimbat pentru ca operatorii să primească mai multă îndrumare și să poată corecta problemele înainte de a ajunge în situația de a fi sancționați?
Simona Constantinescu: Controlul protejează turiștii și operatorii care respectă regulile. Problemele apar când aceeași obligație este interpretată diferit de la un județ la altul, când regulile noi nu sunt explicate suficient sau când lipsesc instrumentele practice de conformare.
Există situații în care operatorii trebuie să raporteze deșeurile în kilograme, deși furnizorul facturează în metri cubi sau la tarif fix. În alte cazuri, hotelierii răspund pentru colaborarea cu un colector, dar verificarea autorizațiilor acestuia este dificilă. Obligațiile privind ambalajele ori risipa alimentară ajung uneori la companii fără un ghid clar de aplicare.
Pentru abaterile care nu afectează sănătatea sau siguranța turistului și nu sunt grave ori repetate, operatorul de bună-credință ar trebui să primească un termen clar de remediere. Sancțiunile rămân necesare în cazurile grave, repetate sau de rea-credință.
Schimbările fiscale se văd în prețuri și investiții
StiriDinTurism.ro: Cât de mult afectează în prezent fiscalitatea competitivitatea industriei hoteliere? Dacă ar exista posibilitatea unor măsuri fiscale prioritare pentru turism, ce ați considera că ar trebui schimbat în primul rând: TVA, taxarea forței de muncă sau alte taxe și contribuții?
Simona Constantinescu: Industria are nevoie înainte de toate de predictibilitate fiscală. În actualul context, aceasta include menținerea cotei reduse de TVA de 11% pentru cazare și serviciile de restaurant și catering, în condițiile prevăzute de lege. Orice creștere se transferă fie în prețul plătit de turist, fie în marja din care operatorul plătește salarii, renovează și investește.
Cota redusă susține competitivitatea într-o piață în care turiștii compară rapid România cu alte destinații. Modificările fiscale cu impact semnificativ ar trebui precedate de o evaluare și discutate cu industria suficient de devreme.
Taxarea muncii trebuie să țină cont de sezonalitate, contractele cu timp parțial și nevoia permanentă de formare. Este necesar și un cadru echitabil, cu reguli comparabile pentru toate formele de cazare turistică.
Industria vrea să participe înaintea deciziei
StiriDinTurism.ro: Cât de eficient este în prezent dialogul dintre autorități și industria ospitalității atunci când sunt elaborate legi și reglementări care afectează sectorul? Ce mecanisme de consultare ar trebui schimbate pentru ca vocea industriei să fie auzită înainte de luarea deciziilor?
Simona Constantinescu: Dialogul există, dar începe adesea prea târziu, când decizia politică este luată sau proiectul se apropie de forma finală. În acel moment, consultarea poate schimba puțin.
Industria ar trebui implicată din etapa în care este definită problema. Sunt necesare date comune, evaluări de impact și grupuri de lucru cu termene și responsabilități clare. Când o organizație transmite o propunere, ar trebui să afle dacă a fost acceptată, modificată sau respinsă și din ce motiv.
FIHR aduce problemele operatorilor în dialogul cu autoritățile. La rândul său, industria trebuie să vină cu date, exemple și soluții aplicabile.
Autorizațiile lente pot amâna proiectele
StiriDinTurism.ro: De ce au nevoie astăzi hotelierii și investitorii pentru a putea planifica investiții pe termen lung? Cât de importante sunt predictibilitatea fiscală și stabilitatea administrativă în decizia de a moderniza sau extinde o unitate de cazare?
Simona Constantinescu: Un hotel nu este o investiție pe care o recuperezi în doi sau trei ani. Are nevoie de capital mare, de finanțare pe termen lung și de renovări periodice. De aceea, taxele, durata autorizării și stabilitatea regulilor intră direct în calculul unei investiții. Investitorul trebuie să știe ce obligații fiscale are, în cât timp poate obține autorizațiile și ce condiții urbanistice sau de mediu trebuie să respecte. Când procedurile durează luni ori ani și trec prin numeroase instituții, randamentul scade, iar proiectele pot fi amânate.
Avem nevoie de termene administrative clare, un punct unic de coordonare pentru autorizări, proceduri digitale și scheme accesibile pentru eficiență energetică și modernizare. Stabilitatea nu garantează investiția, dar reduce o parte importantă din risc.
Taxa de promovare, reinvestită la vedere
StiriDinTurism.ro: FIHR a atras atenția asupra nevoii de finanțare stabilă și de management profesionist al destinațiilor. Cum ar trebui construit, concret, un mecanism prin care autoritățile locale și industria să contribuie împreună la dezvoltarea și promovarea unei destinații turistice?
Simona Constantinescu: Autoritatea locală și industria trebuie să stabilească mai întâi ce fel de destinație vor să construiască, ce turiști urmăresc, ce investiții sunt necesare și cum vor măsura rezultatele. Bugetul și contribuțiile se stabilesc în funcție de această strategie.
O taxă de promovare poate funcționa dacă este predictibilă, colectată echitabil de la toți furnizorii de cazare și reinvestită transparent printr-un OMD funcțional. Industria trebuie să participe la decizii, iar autoritatea locală să asigure infrastructura și continuitatea finanțării.
Raportarea anuală ar trebui să arate cum au fost folosiți banii și ce s-a obținut în privința înnoptărilor, duratei șederii, sezonalității, piețelor de origine și performanței campaniilor.
Statul și industria împart responsabilitățile
StiriDinTurism.ro: Cum vedeți, concret, o Organizație de Management a Destinației la nivel național? Ce atribuții ar trebui să aibă, cum ar trebui finanțată și cum ar trebui împărțite responsabilitățile între stat, autoritățile locale și mediul privat?
Simona Constantinescu: O OMD națională ar trebui să transforme strategia turistică a României în programe concrete și măsurabile. Ar coordona brandul turistic, ar stabili piețele prioritare împreună cu industria, ar planifica promovarea externă și ar dezvolta parteneriate cu transportatori și tour-operatori. De asemenea, ar integra datele venite din destinații și ar conecta OMD-urile locale și județene.
Statul trebuie să asigure cadrul legal, finanțarea multianuală, accesul la date și reprezentarea externă. Autoritățile locale răspund de infrastructură și de produsul de destinație, iar mediul privat aduce informația din piață, distribuția și experiența comercială. Finanțarea poate combina bugetul public, contribuțiile membrilor și alte surse prevăzute de lege. Cheltuirea banilor trebuie să fie transparentă, iar mediul privat să participe efectiv la deciziile privind strategia, prioritățile și bugetul.
Criteriul principal la conducerea OMD
StiriDinTurism.ro: Ce profil profesional ar trebui să aibă persoana care ar conduce o organizație de management a destinației la nivel național? Ce criterii ar trebui să conteze la alegerea acesteia și cui ar trebui să răspundă pentru rezultatele obținute?
Simona Constantinescu: Principalul criteriu trebuie să fie competența profesională. Conducerea unei asemenea organizații cere experiență în marketing de destinație, distribuție internațională, analiză de date, administrarea bugetelor publice și colaborare între sectorul public și cel privat. Sunt necesare și experiență managerială și capacitatea de a coordona instituții, companii și destinații cu interese diferite.
Selecția ar trebui făcută transparent, prin concurs, pe baza unui mandat și a unui plan de management. Evaluarea trebuie să pornească de la indicatori stabiliți la început, precum înnoptările generate din piețele prioritare, durata șederii, eficiența campaniilor, parteneriatele atrase și utilizarea bugetului.
Mai multe regiuni legate în itinerarii turistice
StiriDinTurism.ro: România depinde în continuare într-o măsură importantă de turismul intern. Ce ar trebui schimbat pentru a crește numărul turiștilor străini și, în același timp, pentru a-i determina să rămână mai multe nopți și să viziteze mai multe regiuni ale țării?
Simona Constantinescu: Incoming-ul trebuie tratat ca export de servicii și susținut constant. În primele șapte luni, turiștii străini au generat 20,1% dintre înnoptările din România, iar durata medie a șederii a fost de 2,1 zile. Avem spațiu de creștere atât în numărul vizitatorilor, cât și în durata sejurului.
Este nevoie de promovare multianuală pe piețe bine selectate, parteneriate cu companii aeriene și tour-operatori și măsuri evaluate prin înnoptările generate. Oferta trebuie să fie ușor de găsit și de cumpărat. Bucureștiul, Transilvania, Delta, litoralul, stațiunile balneare, patrimoniul și gastronomia pot fi legate în itinerarii clare, care încurajează sejururi mai lungi.
Dincolo de lista atracțiilor turistice
StiriDinTurism.ro: România are munții Carpați, litoralul Mării Negre, Delta Dunării, patrimoniu cultural și arhitectural, tradiții, gastronomie și numeroase alte resurse turistice. Cum putem comunica mai eficient această diversitate atât pe piața internă, cât și în străinătate, astfel încât turiștii să descopere și regiuni mai puțin cunoscute?
Simona Constantinescu: România are multe resurse, dar ele sunt prezentate adesea ca o listă. Turistul alege mai ușor o experiență pe care o înțelege, o poate rezerva și o poate recomanda.
Diversitatea trebuie organizată în produse turistice clare, de la circuite culturale și gastronomice la natură, aventură, turism balnear, wellness, city-break-uri și vacanțe în comunități locale. Pe piața internă, acestea pot susține extrasezonul și regiunile mai puțin cunoscute. Pentru turiștii străini sunt necesare mesaje concentrate, informații în mai multe limbi și oferte ușor de cumpărat.
OMD-urile locale pot construi experiențele împreună cu operatorii, iar nivelul național le poate conecta și promova coerent. Infrastructura, semnalizarea, serviciile și informațiile actualizate trebuie să confirme promisiunea din comunicare.
Strategia pe termen lung cere date și buget
StiriDinTurism.ro: Cum ar trebui construită o strategie națională de promovare a turismului românesc, pusă în aplicare împreună de autorități și companii? Ce rol ar trebui să aibă presa, campaniile de publicitate și relații publice, dar și datele statistice în alegerea piețelor și a mesajelor de promovare?
Simona Constantinescu: Strategia trebuie construită pentru cel puțin trei până la cinci ani și legată de obiective măsurabile privind piețele, produsele, înnoptările, veniturile și sezonalitatea. FIHR a cerut public un buget național de promovare de minimum 10 milioane de euro anual, administrat profesionist, transparent și evaluat în fiecare an. Bugetul trebuie susținut de o strategie și de indicatori clari.
Datele trebuie să arate de unde vin turiștii, cât stau, cât cheltuie, cum rezervă și ce i-a convins să aleagă România. FIHR susține un sistem digital integrat de raportare a circulației turistice și acces rapid la date agregate, pentru ca investițiile în promovare să poată fi orientate și evaluate mai bine.
Publicitatea creează vizibilitate, iar relațiile publice construiesc context și credibilitate. Presa, industria de travel, parteneriatele comerciale și conținutul adaptat fiecărei piețe mențin destinația relevantă pe tot parcursul anului. Târgurile internaționale sunt utile pentru relațiile de business, însă trebuie integrate într-o prezență constantă pe piețele prioritare.
Autoritățile, OMD-urile și mediul privat au nevoie de aceeași strategie. Evaluarea ar trebui să urmărească în primul rând turiștii și înnoptările generate, alături de audiența campaniilor și participările la târguri.
Mai multe lumi într-o singură călătorie
StiriDinTurism.ro: Dacă vi s-ar cere să definiți România turistică printr-un singur mesaj destinat piețelor internaționale, care ar fi acel mesaj și de ce considerați că îl reprezintă?
Simona Constantinescu: „România, mai multe lumi într-o singură călătorie.” Într-o singură vacanță poți trece de la un oraș european la un sat tradițional, de la munte la Delta Dunării și de la patrimoniu cultural la gastronomie, wellness sau litoral. Această diversitate, concentrată într-un spațiu relativ compact, este unul dintre avantajele reale ale României. Promisiunea trebuie confirmată de experiență, de la acces și rezervare până la deplasarea între destinații și calitatea serviciilor. Brandul turistic se construiește și prin ceea ce turistul povestește după ce pleacă.
Bunele practici se dovedesc prin rezultate
StiriDinTurism.ro: Există organizații, companii sau destinații din turismul românesc ale căror modele de lucru considerați că ar putea fi replicate la scară mai largă, fie în ceea ce privește serviciile, pregătirea angajaților, relația cu autoritățile, promovarea, fie atragerea turiștilor români și străini?
Simona Constantinescu: În întâlnirile FIHR am analizat experiența OMD Județul Sibiu, care arată cum poate fi construită în timp colaborarea dintre autorități și industrie. Merită urmărite organizarea, continuitatea echipei și modul în care sunt implicați partenerii, chiar dacă soluțiile trebuie adaptate fiecărei destinații. Există și hoteluri care au dezvoltat programe bune de internship și mentorat, academii interne, proiecte de eficiență energetică, reducere a risipei sau colaborare cu producători locali. FIHR poate face aceste practici mai vizibile și mai ușor de preluat de alți operatori.
Un model merită replicat dacă are rezultate demonstrate, o echipă stabilă și poate funcționa și într-un context diferit.
Trei priorități, sprijinite de digitalizare
StiriDinTurism.ro: Dacă privim spre 2027, care sunt cele trei măsuri pe care autoritățile și industria ar trebui să le considere prioritare pentru ca turismul românesc să își îmbunătățească performanța?
Simona Constantinescu: Prima prioritate este stabilitatea fiscală și administrativă. Companiile trebuie să își poată planifica investițiile, iar regulile să fie aplicate în mod comparabil tuturor celor care oferă cazare turistică.
A doua este creșterea incoming-ului prin management profesionist al destinației, finanțare multianuală pentru promovare și decizii bazate pe date.
A treia este forța de muncă. Formarea trebuie apropiată de nevoile industriei, parteneriatele dintre școli și companii trebuie extinse, iar recrutarea și integrarea angajaților din afara Uniunii Europene simplificate.
Digitalizarea relației dintre industrie și stat susține toate aceste direcții. Operatorii ar trebui să raporteze o singură dată datele privind circulația turistică, într-un sistem care reduce birocrația și oferă informații mai bune despre piață.
