Știri din Turism

Deficitul de personal nu mai este singura problemă a hotelurilor. FIHR cere profesii și competențe noi pentru ospitalitate

Industria ospitalității din România se confruntă nu doar cu un deficit de personal, ci și cu un deficit de competențe, pe fondul digitalizării și automatizării activităților din hoteluri și restaurante. Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) susține că ocupațiile și standardele profesionale trebuie actualizate pentru a ține pasul cu schimbările tehnologice, iar formarea continuă trebuie să devină o componentă importantă a politicii de personal.

De Ion-Oroles Manolache 4 minute de citit
Ștefan Balaur
Ștefan Balaur, COO Continental Hotels, a vorbit despre relația directă dintre angajați și oaspeți, la conferința „Ospitalitate Inteligentă 2026”.

Tema a fost inclusă în concluziile conferinței „Ospitalitate Inteligentă 2026 – Tehnologie | Capital Uman | Impact”, organizată de FIHR la București.

Potrivit FIHR, deficitul de personal din ospitalitate se menține la aproximativ 20%. În același timp, o parte din necesarul de forță de muncă este acoperit prin recrutarea de lucrători din afara Uniunii Europene.

Date prezentate de International Work Finder arată că, la nivelul întregii piețe a muncii din România, în 2025 au fost depuse peste 145.000 de cereri pentru eliberarea avizelor de muncă și au fost emise peste 118.000 de avize. Printre ocupațiile pentru care s-au emis numeroase avize s-au numărat și cele din ospitalitate: 6.998 pentru ajutor de bucătar și 3.342 pentru lucrător în bucătărie.

De la lipsa oamenilor la lipsa competențelor

FIHR atrage atenția că recrutarea nu rezolvă singură problema de personal a industriei.

„Ne confruntăm, pe de o parte, cu un deficit de forță de muncă, dar și cu un deficit de competențe, ceea ce înseamnă că avem nevoie de formare continuă”, a declarat Ana Rădulescu, șef serviciu în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la conferința FIHR.

Problema devine mai vizibilă pe măsură ce hotelurile introduc sisteme digitale pentru rezervări, managementul veniturilor, relația cu turiștii, aprovizionare sau analizarea datelor. O parte dintre activitățile repetitive pot fi automatizate. În același timp, angajaților le sunt solicitate competențe digitale și abilități de comunicare care nu aveau aceeași importanță în organizarea tradițională a muncii.

FIHR susține, prin urmare, actualizarea standardelor ocupaționale împreună cu Ministerul Muncii, Autoritatea Națională pentru Calificări și reprezentanții industriei.

Ocupațiile trebuie să țină pasul cu tehnologia

Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) a fost modificată și completată de mai multe ori în 2026.

Un ordin publicat în septembrie a introdus, între altele, ocupațiile de expert servicii comunitare integrate și manager de licitații. Totodată, a fost actualizată denumirea meseriei de interpret pentru persoanele surde, aceasta devenind ,,interpret în limba semnelor române”. Un alt ordin, intrat în vigoare în iulie, a introdus ocupații precum expert în economie circulară și specialist în dezvoltare durabilă.

Actualizările nu vizează exclusiv turismul, dar arată cum lista oficială a ocupațiilor poate fi actualizată pentru a include roluri noi. În domeniul ospitalității, FIHR susține că este necesară o abordare similară, adaptată transformărilor produse de tehnologie.

„Digitalizarea și noile tehnologii transformă piața muncii. Anumite ocupații dispar, unele se transformă radical și altele noi apar, iar toate aceste schimbări trebuie transpuse în programe de formare”, a declarat Ana Rădulescu.

Potrivit reprezentantei Ministerului Muncii, procedura de actualizare a Clasificării Ocupațiilor din România a fost simplificată, iar standardele ocupaționale trebuie să includă competențe digitale și competențe verzi.

Recrutarea din afara UE a devenit parte din ecuație

Nevoia de personal a determinat industria românească să apeleze tot mai mult la lucrători din state din afara Uniunii Europene.

Date prezentate în 2026 de International Work Finder indică amploarea fenomenului. Compania de recrutare a arătat că în 2025 au fost depuse circa 145.000 de cereri pentru avize de muncă, iar 118.000 au fost acceptate la nivel național.

Pentru industria ospitalității, cifrele publicate mai sus privind ajutoarele de bucătar și lucrătorii în bucătărie arată că recrutarea internațională reprezintă un fenomen cotidian.

FIHR susține însă că această soluție trebuie însoțită de integrare și formare. Potrivit Federației, este nevoie ca industria să construiască trasee profesionale care să îi determine pe angajați, în special pe cei tineri, să rămână în domeniu.

Ce se schimbă pentru angajații din hoteluri

Digitalizarea înseamnă și modificarea conținutului unor activități. Un sistem de rezervări, un instrument de analiză a datelor sau o soluție bazată pe inteligență artificială poate prelua anumite operațiuni repetitive. Dar angajații trebuie să știe să utilizeze aceste sisteme și să interpreteze informațiile pe care le generează.

În același timp, competențele umane rămân importante în activitățile care presupun interacțiunea directă cu turistul. FIHR indică, în acest context, necesitatea dezvoltării competențelor digitale, dar și a abilităților de comunicare.

Pentru industria ospitalității, miza următoarei etape este formarea unei forțe de muncă capabile să lucreze într-un sector în care tehnologia va avea un rol tot mai mare.

FIHR vrea un mecanism permanent de actualizare

Federația anunță că se implică în actualizarea standardelor ocupaționale și susține crearea unui mecanism permanent prin care Codul Ocupațiilor din România să poată ține pasul cu tehnologia și cu apariția unor noi roluri în ospitalitate.

Transformarea industriei nu poate fi redusă la achiziția de software sau la introducerea inteligenței artificiale. Schimbarea presupune și adaptarea oamenilor care folosesc aceste tehnologii.

„Avem nevoie ca federațiile, angajatorii și sindicatele să vină alături de noi într-o colaborare foarte strânsă”, a mai declarat Ana Rădulescu.

FIHR spune că va include problema competențelor și a profesiilor din ospitalitate în dialogul cu autoritățile, alături de celelalte teme rezultate din conferința „Ospitalitate Inteligentă 2026”.

Distribuie:
Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.