În cadrul prezentării de joi, 19 noiembrie, de la ROMEXPO, Avram a explicat că pregătirea îi vizează pe toți cei implicați în organizarea experiențelor turistice bazate pe tradiții, de la ghizii care le prezintă vizitatorilor până la localnicii ce îi primesc în gospodăriile lor.
Una dintre problemele semnalate privește modul în care sunt împărțiți banii plătiți de turiști. La organizarea experiențelor turistice bazate pe tradiții participă meșteșugari, ghizi, agenții și alți operatori.
„Cea mai mare parte a banilor respectivi trebuie să ajungă la păstrătorii de tradiții”, a declarat Valentin Avram.

Pregătire pentru ghizi, agenții și comunități rurale
Programul este construit pe trei direcții de pregătire profesională.
Prima îi privește pe ghizii de turism. Aceștia trebuie să cunoască originea, semnificația și practicarea obiceiurilor locale pentru a le explica vizitatorilor.
A doua se adresează agențiilor de turism care includ în pachetele lor experiențe rurale, precum ateliere meșteșugărești, vizite în gospodării sau participarea la sărbători tradiționale.
Cea de-a treia direcție urmărește pregătirea oamenilor din comunități: meșteșugari, administratori de pensiuni și alți localnici implicați în primirea turiștilor.
Pentru această categorie, CNIT pune accent pe competențele antreprenoriale, prezentarea produselor și serviciilor, înțelegerea cerințelor vizitatorilor străini și colaborarea cu agențiile de turism.
Valentin Avram a explicat că programul urmărește și dezvoltarea unor parteneriate în mediul rural, inclusiv prin inițiativele dedicate satelor turistice.
Patru ateliere și o vizită practică
Potrivit structurii publicate de CNIT, Școala de Datini și Tradiții Românești cuprinde patru ateliere și o vizită de documentare pe teren.
Participanții studiază patrimoniul cultural imaterial — obiceiurile, meșteșugurile, gastronomia și practicile transmise între generații — și învață să construiască produse turistice pornind de la acestea.
Un atelier este dedicat organizării și comercializării experiențelor locale, inclusiv calculării prețurilor, stabilirii marjelor și contractării meșteșugarilor. Un altul urmărește prezentarea patrimoniului pentru turiști, prin tehnici de povestire și adaptarea explicațiilor la publicul internațional.
Ultima parte a programului abordează antreprenoriatul rural și distribuirea beneficiilor economice către comunitățile care păstrează tradițiile.
Vizita practică include o activitate la Muzeul Național al Țăranului Român din București, urmată de o degustare de preparate tradiționale într-un restaurant cu specific românesc. Atelierele se desfășoară în format hibrid, cu participare fizică sau online.
Programul poate fi urmat separat, cu certificat de participare CNIT, sau ca modul suplimentar în cadrul cursului autorizat de administrator de pensiune turistică.
Teatrul nescris din Șanț, o tradiție transmisă între generații
La dezbaterea organizată la ROMEXPO au participat și membrii Teatrului Nescris „Constantin Iugan”, din comuna Șanț, județul Bistrița-Năsăud, care au prezentat piesa „Bătrâna își împarte averea”, inspirată din viața comunității rurale.
Piesele sunt inspirate din viața satului, din relațiile dintre oameni și din întâmplările comunității. Repertoriul s-a transmis între generații, iar interpreții adaptează reprezentațiile la realitățile contemporane.

Trupa a fost documentată în 1935, în timpul cercetărilor sociologice desfășurate la Șanț de echipa condusă de Dimitrie Gusti. Tradiția teatrului nescris din localitate este însă mai veche, fiind atestată în relatări istorice încă de la începutul secolului XX.
În discuția de la târg, una dintre membrele grupului a declarat că joacă în această trupă de 37 de ani. O altă interpretă a spus că face parte din formație de aproximativ 13 ani și că își dorește să transmită generațiilor următoare portul popular și graiul specific zonei.
Tradițiile se cunosc trăindu-le
La aceeași întâlnire, etnologul Adrian Emanuel Lupeș a vorbit despre legătura dintre obiceiuri și viața comunităților. El a dat exemplul colindatului, practicat într-o anumită perioadă a anului, și a explicat importanța înțelegerii semnificației unei tradiții înainte ca aceasta să fie prezentată turiștilor.
Ștefan Lungu, ghid național de turism, a susținut că experiența directă a ghidului contribuie la calitatea prezentării unei destinații. El a amintit tradiția Junilor Brașovului, pe care o cunoaște din copilărie, și exemple de comunități în care artiștii și localnicii au contribuit la dezvoltarea turismului cultural.

Pentru ghizi, această cunoaștere înseamnă acces la poveștile și oamenii locului, dincolo de informațiile istorice și geografice disponibile publicului.
Adresându-se tinerilor prezenți la dezbatere, Valentin Avram a rezumat obiectivul educațional al programului:
„Tradițiile nu sunt amintirea celor bătrâni. Sunt moștenirea voastră, a celor tineri.”
Școala de Datini și Tradiții Românești face parte din programele de formare dezvoltate de CNIT, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Cei interesați de următoarea serie de ateliere pot contacta CNIT pentru a fi anunțați când se deschid înscrierile. Detalii despre program sunt disponibile pe site-ul instituției.