Știri din Turism

Deadzoning: tendința care redefinește vacanța în 2026

Călătorim mai mult ca oricând, dar ne odihnim din ce în ce mai puțin. Emailuri verificate la terasă, apeluri Zoom luate în tranzit, notificări care fragmentează fiecare zi liberă. Răspunsul tot mai multor călători, în special din generațiile millennial și Z, are un nume: deadzoning.

De Ion-Oroles Manolache 4 minute de citit
fată în vacanță pe plajă cu laptop și telefon
Deadzoning, tendința anului 2026: cum aleg tot mai mulți călători să se deconecteze digital în vacanță și de ce funcționează psihologic.

Ce înseamnă deadzoning

Termenul descrie o practică deliberată: deconectarea digitală completă sau parțială pe durata unei vacanțe. Nu e vorba de a uita telefonul acasă din distracție, ci de o alegere conștientă - e-mailurile de serviciu redirecționate cu mesaj de absență, notificările dezactivate, uneori chiar destinații alese în funcție de absența semnalului.

Christina Bennett, expert în tendințe de călătorie la Priceline, a explicat pentru HuffPost că fenomenul „reflectă o schimbare culturală mai largă, de la conectivitate permanentă și epuizare". Potrivit aceleiași surse, mai mult de o treime dintre călătorii din generațiile millennial și Z și-ar dori ca dispozitivele să poată fi interzise complet în vacanță.

Conceptul nu e nou în esența lui. Dr. Birgit Trauer, doctor în management turistic la Universitatea din Queensland, a explicat pentru Euronews că ideea a circulat în mediul academic de ani buni. Ce diferențiază momentul actual este că generațiile tinere o aplică în mod conștient, ca reacție la o cultură algoritmică permanentă. „Nu e vorba de a respinge tehnologia, ci de a reechilibra și controla mai bine modul în care interacționăm cu ea", a spus dr. Trauer.

Burnout, contextul din care a apărut tendința

Deadzoning e, în parte, un răspuns la o criză de sănătate mintală documentată. Organizația Mondială a Sănătății definește burnout-ul ca un sindrom generat de stres cronic la locul de muncă, marcat de epuizare, detașare emoțională și scăderea eficacității personale.

Datele confirmă amploarea problemei: un raport Moodle din 2025 arăta că 66% dintre angajații americani au trecut printr-o formă de burnout, iar un studiu Mental Health UK indica că unul din trei adulți se confruntă cu niveluri ridicate de presiune sau stres. Christina Maslach, primul psiholog care a studiat sindromul în anii '70, subliniază că burnout-ul nu este o boală, ci „un răspuns la stresuri cronice la locul de muncă".

Problema e că vacanța clasică nu mai funcționează automat ca remediu. Specialiștii citați de The Guardian avertizează că o pauză scurtă nu face diferența - recuperarea reală necesită timp suficient și, mai ales, deconectare autentică, nu o simplă schimbare a locației de unde se trimite același volum de mesaje.

Mecanismul psihologic: cum funcționează deconectarea

Dr. Trauer explică că motivațiile de călătorie funcționează pe o axă „atrage-respinge": nu doar atracția față de o destinație contează, ci și nevoia de a te distanța de ceea ce te epuizează. „Din punct de vedere psihologic, încercăm adesea să ne îndepărtăm de ceea ce nu ne mai servește", a spus ea.

Deconectarea digitală reduce „încărcătura cognitivă" a angajamentului digital constant. Limitarea timpului petrecut în fața ecranelor îmbunătățește somnul, reduce anxietatea și crește capacitatea de a fi prezent în interacțiunile sociale.

Există, totuși, și un risc. Dr. Trauer descrie fenomenul de „șoc cultural inversat": călătorul care s-a deconectat profund revine acasă schimbat, dar mediul rămâne același. „Asta poate crea o senzație de inadaptare, care generează dorința de a evada din nou, în loc să integreze schimbările în viața de zi cu zi."

Destinații europene compatibile cu deadzoning

Vacanțele în Europa oferă alternative accesibile, fără a fi nevoie de zboruri intercontinentale. Insula grecească Amorgos, departe de aglomerația din Mykonos, păstrează ritmul lent al comunităților de pescari și trasee de drumeție ce nu cer nicio aplicație de navigare.

În România, Via Transilvanica - un traseu de 1.400 de kilometri prin păduri, sate și creste montane - traversează regiuni precum Bucovina, Terra Siculorum și Terra Dacica. E una dintre puținele rute de acest tip din Europa care combină peisaj, istorie și izolare reală față de fluxul digital.

În Danemarca, Fjordul Roskilde oferă o altă formulă: plimbări cu barca pe un braț de apă de 40 de kilometri, cu urme de așezări din epoca vikingă pe maluri și fără agitația unui city break în Europa.

Hector Hughes, cofondator al platformei Unplugged - specializată în sejururi fără telefon, Wi-Fi sau televizor - a explicat pentru HuffPost că mediul contează decisiv: „E mult mai ușor să renunți la telefon și laptop când spațiul a fost construit intenționat în acest scop."

Cum se practică

Deadzoning nu cere o cabană fără semnal și trei săptămâni de izolare. Bennett de la Priceline recomandă câteva măsuri concrete, aplicabile oricărei vacanțe: mesaj de absență setat înainte de plecare, responsabilități delegate, disponibilitate limitată comunicată clar colegilor. Destinațiile de munte, parcurile naționale și zonele rurale fac mai ușoară distanțarea față de rutina digitală.

Oldfield, cofondator al platformei Curated Spaces, adaugă că alegerea mediului e esențială: un spațiu care invită la prezență - ferestre mari, mese lungi, cărți, activități fizice simple - reduce natural impulsul de a deschide ecranul.

Distribuie:
Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.