Două expoziții majore se deschid azi la MNAR: „Muzeul Muzeelor" și „Brâncuși. Sindromul"

„Muzeul Muzeelor": 100 de piese, 20 de instituții, un singur spațiu

Prima expoziție reunește peste 100 de lucrări și artefacte selectate din patrimoniul a 20 de instituții muzeale din toată țara, alături de piese din colecțiile permanente ale MNAR. Expoziția propune o hartă a patrimoniului cultural românesc, de la idoli neolitici ai culturilor Cucuteni și Gumelnița, la pictură europeană, manuscrise rare și artă orientală.

Printre piesele cu valoare excepțională se numără Șarpele Glykon, una dintre cele mai spectaculoase sculpturi antice din colecțiile muzeale românești. Statueta revine în fața publicului pentru prima dată după septembrie 2024, când Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța s-a închis pentru reabilitare. Tot în expoziție pot fi văzute Tetraevangheliarul lui Gavril Uric și Crucea de procesiune dăruită de Alexandru Lăpușneanu și Doamna Ruxanda, obiecte de patrimoniu rar expuse publicului larg.

Lista lucrărilor include semnături precum Rubens, Dürer, Cézanne, Bonnard, Klimt, Rodin, Bourdelle, Camille Claudel, Henry Moore, xilogravuri japoneze de Utamaro și Hokusai, inclusiv celebrul „Marele val de la Kanagawa". Din patrimoniul românesc sunt prezente lucrări de Grigorescu, Andreescu, Luchian, Pallady, Tonitza, Victor Brauner, Horia Bernea și Corneliu Baba.

„Muzeul Muzeelor" este deschis până pe 4 octombrie 2026, la parterul Galeriei Naționale din MNAR.

„Brâncuși. Sindromul": 150 de ani de la nașterea sculptorului, privit altfel

A doua expoziție pornește de la împlinirea, în acest an, a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și abordează un unghi mai puțin obișnuit: nu opera în sine, ci influența ei, uneori copleșitoare, alteori deformată, asupra artei și culturii vizuale românești, din perioada interbelică până astăzi.

Expoziția urmărește două fire narative. Pe de o parte, forța modelatoare a operei brâncușiene asupra sculptorilor și artiștilor români. Pe de altă parte, mecanismul prin care Brâncuși a devenit simbol național și, odată cu aceasta, sursă a unui fenomen de kitsch, documentat și analizat de artiști din anii '90 încoace.

Publicul poate vedea portrete ale lui Brâncuși semnate de M.H. Maxy, Theodor Pallady și Milița Petrașcu, sculpturi de Ion Irimescu, George Apostu, Ovidiu Maitec sau Vasile Gorduz, studii ale lui Paul Neagu după „Pasărea în spațiu", „Peștele" și „Coloana", dar și lucrări critice ale lui Iosif Kiraly, Teodor Graur, Mircea Cantor, Vlad Nancă sau Dan Perjovschi.

Expoziția este deschisă până pe 25 octombrie 2026, la MNAR (parterul Galeriei Naționale, sălile 6, 7, 8). Reunește împrumuturi din muzee din Galaţi, Bacău, Bârlad, Constanța, Mureș, Muzeul Național de Artă Contemporană al României și Muzeul Național de Istorie al României.  

Informații practice

Ambele expoziții sunt găzduite la Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei 49–53, București. Programul obișnuit de vizitare al MNAR: miercuri–duminică, 10:00–18:00 (ultima intrare la 17:30); luni și marți, închis. Tarifele de intrare și eventuale pachete de bilete combinate pot fi verificate pe mnar.ro/tarife.