Ziua Mondială Alzheimer: cum pot ajuta călătoriile, natura și socializarea

În 2026, Alzheimer's Disease International pune accent pe diagnosticarea precoce, sub mesajul „Cu cât afli mai devreme, cu atât poți face mai multe: un diagnostic de demență contează.”.

Călătoriile pot deveni activități adaptate

Relația dintre turism și demență este încă puțin cercetată. O analiză publicată în 2026, bazată pe 13 studii selectate din 1.523 de lucrări analizate, arată că persoanele cu demență și îngrijitorii lor întâmpină numeroase bariere atunci când călătoresc. De aceea, deplasările sunt adesea orientate către locuri cunoscute, cu facilități adecvate.

Alzheimer’s Association recomandă ca o călătorie să țină cont de capacitățile și preferințele persoanei, să includă cât mai puține schimbări de rutină și să lase suficient timp pentru odihnă. Destinațiile cu acces la servicii medicale și farmacii sunt preferabile, iar itinerariile complicate și foarte încărcate pot favoriza anxietatea sau confuzia.

În acest context, o excursie de o zi într-un loc familiar, o plimbare într-un parc sau o vizită la rude pot fi mai potrivite decât un circuit cu mai multe opriri și schimbări frecvente de cazare și transport.

Natura și plimbările, între intervențiile studiate

Cercetările asupra activităților în aer liber oferă unele dintre cele mai concrete rezultate. O analiză sistematică a 19 publicații privind utilizarea grădinilor de către persoane cu demență a identificat posibile efecte favorabile asupra calității vieții, dispoziției, stresului și simptomelor comportamentale și psihologice, deși autorii subliniază că metodele de cercetare diferă și că sunt necesare studii mai riguroase.

Un studiu realizat în Italia, cu 24 de persoane cu demență, a comparat activitățile horticole desfășurate în aer liber cu activitățile obișnuite desfășurate în interior. Participanții implicați în horticultură au prezentat o dispoziție mai bună și mai puține simptome comportamentale și psihologice, iar persoanele cu demență ușoară sau moderată au înregistrat și unele îmbunătățiri la măsurătorile cognitive și ale calității vieții.

Și plimbările organizate în grup au fost investigate. Într-un studiu desfășurat pe parcursul a 28 de săptămâni, 32 de persoane cu demență au participat la plimbări ușoare, însoțite de voluntari instruiți. Calitatea vieții s-a menținut pe durata programului, iar comportamentele problematice și povara îngrijitorilor au rămas stabile.

Muzeele și socializarea pot avea un rol

Beneficiile activităților în afara locuinței nu se limitează la natură. În proiectul ARTEMIS, 44 de persoane cu demență ușoară sau moderată au participat la șase vizite săptămânale la Muzeul Städel din Frankfurt, fiecare urmată de o activitate artistică. Studiul a raportat îmbunătățiri ale calității vieții și ale stării emoționale, precum și scăderi ale unor simptome precum apatia și dispoziția depresivă.

O meta-analiză care a sintetizat rezultatele a 38 de studii desfășurate de-a lungul mai multor ani, la care au participat peste 2,15 milioane de persoane, a găsit asocieri între activitățile fizice, cognitive și sociale și o incidență mai redusă a demenței. Aceste rezultate descriu însă asocieri statistice și nu demonstrează că activitățile respective tratează boala Alzheimer.

Pentru o persoană care trăiește cu Alzheimer, o ieșire în natură, o plimbare cu un grup restrâns, o vizită la un muzeu sau o excursie într-un loc familiar pot fi astfel activități care combină mișcarea, stimularea cognitivă și contactul social. Alegerea trebuie făcută în funcție de stadiul bolii, mobilitate, preferințe și siguranță, iar călătoria nu înlocuiește îngrijirea și tratamentul recomandate de medic.