Geantă „de firmă" din vacanță. Ce riscuri îți asumi când cumperi produse contrafăcute în străinătate

Cât de mare este piața falsurilor

Potrivit EUIPO, industria modei și a confecțiilor înregistrează pierderi anuale estimate la 12 miliarde de euro la nivelul UE din cauza contrafacerii, iar sectorul genților de mână, al bijuteriilor și al ceasurilor - alte 2,7 miliarde de euro pe an. În România, impactul combinat al acestor două sectoare depășește 331 de milioane de euro anual: 256 de milioane în îmbrăcăminte și 75 de milioane în genți, bijuterii și ceasuri.

Fenomenul este alimentat de expansiunea comerțului electronic și de influența rețelelor sociale, care facilitează accesul la produse false chiar fără a ieși din țară. Aproximativ 13% dintre europeni recunosc că au cumpărat intenționat produse contrafăcute, procentul urcând la 26% în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani.

Ce se întâmplă la vamă

Achiziționarea de produse contrafăcute în vacanță poate părea o decizie fără consecințe imediate, dar întoarcerea în țară vine cu un risc. Autoritățile vamale au dreptul să rețină orice produs care poartă semne similare unor mărci înregistrate, dacă există aparența că ar fi contrafăcut, în temeiul Legii nr. 344/2005 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire.

Un număr mare de produse identice - indiferent de explicațiile pasagerului - poate fi interpretat drept trafic comercial, nu uz personal. Într-un caz documentat de jurisprudență română, o turistă întoarsă din Turcia cu 25 de genți, 20 de rochii și 15 perechi de pantofi aparent de marcă a avut produsele reținute la vamă, iar ulterior instanța a interzis importul și comercializarea acelor articole. Limita valorică pentru bunuri scutite de taxe vamale la intrarea din țări non-UE este de 430 de euro per persoană (transport aerian sau maritim) și 300 de euro (alte mijloace de transport).

Riscuri pentru sănătate și siguranță

Dincolo de aspectul juridic, produsele contrafăcute nu respectă standardele europene de siguranță și calitate. Cosmeticele false pot conține substanțe toxice, bijuteriile - metale periculoase, iar îmbrăcămintea - coloranți interziși. EUIPO avertizează că producția de bunuri contrafăcute este asociată, în unele cazuri, cu rețele infracționale și cu exploatarea prin muncă.

Ce spun datele despre comportamentul consumatorilor

Același sondaj EUIPO arată că 72% dintre consumatorii europeni consideră că designul produsului contează atunci când fac o achiziție, iar 73% sunt dispuși să plătească mai mult pentru un produs cu design superior. În România, procentul celor dispuși să plătească un preț mai mare pentru calitate este de 75%. Designul este cel mai important în industria mobilierului (76% din consumatori) și a modei (66%).

Paradoxul este că tocmai aprecierea pentru design de calitate alimentează cererea de falsuri. Adesea, turiștii vor aspectul produsului original, la un preț de câteva ori mai mic. Produsele contrafăcute exploatează exact această dorință.

Cum recunoști un produs contrafăcut

Semnele clasice: cusături neuniforme, materiale care nu corespund cu originalul, logo-uri ușor diferite față de marca autentică, absența etichetelor de origine sau a certificatelor de conformitate. Prețul este cel mai direct indicator, o geantă dintr-o marcă de lux nu se vinde cu 20 de euro în piața unui oraș turistic, indiferent de justificarea vânzătorului.