İzmir: trei milenii de port, bazar și memorie
Al treilea oraș al Turciei, Smirna din sursele antice și din Biblie, are orașe elenistice îngropate sub cartiere otomane, un bazar vechi de 24 de secole deschis și azi dimineața, o faleză de patru kilometri unde se bea ceai și se privește golful până după asfințit. Aproximativ 3,5 milioane de oameni trăiesc aici, pe coasta egeeană a Anatoliei, la capătul interior al unui golf adânc și protejat, același golf care a făcut din acest loc un port activ din neolitic încoace.
Un oraș mai vechi decât istoria sa scrisă
Săpăturile de la Yeşilova Höyük, descoperit în 2004 și cercetat de Universitatea Ege din İzmir, au împins originile locuirii umane în această zonă până la 8.500 de ani în urmă. Stratul neolitic și cel calcolitic arată că locul era deja o comunitate structurată cu mult înainte ca Smirna să intre în orice cronică.
Smirna propriu-zisă, cetatea ioniană de pe dealul Tepekule din cartierul Bayraklı de astăzi, atinge apogeul între 650 și 545 î.Hr., după care este distrusă de perșii lui Cirus cel Mare. Alexandru cel Mare o refondează, mutând-o pe versanții Muntelui Pagos - locul unde se ridică și azi cetatea Kadifekale. Sub romani, devine una dintre cele mai prospere metropole ale Mediteranei orientale. Cutremurul din 178 d.Hr. o nivelează parțial; Marcus Aurelius finanțează reconstrucția și lasă un oraș mai mare decât cel dinaintea dezastrului. Agora reconstruită în acea perioadă este vizibilă și astăzi, cu coloanele și arcadele ei, în centrul orașului modern.
Smirna din Apocalipsă
Spre sfârșitul secolului I d.Hr., comunitatea creștină din Smirna primea unul dintre cele șapte mesaje din Apocalipsa lui Ioan (2:8–11): „Știu necazul tău, sărăcia ta... fii credincios până la moarte și îți voi da cununa vieții.". Smirna a trăit pe măsura acestei profeții.
Policarp, episcopul cetății și discipol direct al Apostolului Ioan, a refuzat în fața proconsulului roman să renege credința creștină. Martirizat în jurul anului 155 d.Hr., la 86 de ani, a lăsat în urmă una dintre cele mai documentate mărturii ale martirajului creștin timpuriu. Biserica Sf. Policarp din cartierul Alsancak - construită în secolul al XVII-lea - este azi unul dintre rarele lăcașuri creștine active din Turcia și un loc de pelerinaj pentru credincioșii care parcurg ruta celor șapte biserici din Apocalipsă.
Un bazar viu de secole
În Kemeraltı funcționează un organism comercial cu o continuitate de peste 24 de secole pe același loc. Mirodenii, textile, bijuterii, covoare, ateliere de reparații, brutării, ceainării - totul se amestecă în labirintul de străduțe acoperite, curți interioare și hanuri otomane.
Kızlarağası Hanı este un han otoman din secolul al XVIII-lea - o curte interioară înconjurată de galerii etajate, construită pentru caravanele de negustori - și reconvertit azi în spațiu comercial și cultural.
Geamia Hisar (1592–1598) - o moschee otomană cu două minarete și curte interioară cu fântână rituală - a fost ridicată pe locul unui vechi bazar acoperit și este, până azi, una dintre principalele lăcașuri de cult active din oraș. Alături de ea, Agora din Smirna, un sit arheologic deschis publicului, amintește că sub pietrele de azi se află fundațiile orașului pe care l-a reconstruit Marcus Aurelius.
Faleza de lângă golf
Seara, orașul se mută pe Kordon, promenada de patru kilometri de-a lungul Golfului Izmir, printre cele mai animate spații publice urbane din vestul Turciei. Localnicii pedalează, aleargă, stau la cafenele cu vedere spre golf, așteaptă conversând lângă lansetele cu momeală aruncată departe, în mare, privesc munții de dincolo de Karşıyaka cum se colorează pe măsură ce soarele coboară. Nu se percepe ca o faleză decorativă pentru turiști, este spațiul social al unui oraș de 3,5 milioane de oameni, ceea ce îi conferă o energie pe care nicio stațiune construită de la zero nu o poate imita.
Piața Konak, punctul de convergență al transportului public, adăpostește Turnul cu Ceas (1901) - emblema modernă a İzmirului - și Geamia Konak (Yalı Camii), cea mai mică din oraș, datând din secolul al XVIII-lea.
Liftul lui Nesim și strada lui Dario Moreno
Pe dealul din cartierul Karataș, o structură din 1907 spune mai mult despre İzmir decât multe ghiduri turistice. Asansörul Istoric este un lift construit de omul de afaceri evreu sefard Nesim Levi Bayraklıoğlu pentru a lega cartierul de pe deal cu zona comercială din vale. De sus, golful și orașul se văd în întregime.
Strada care urcă spre lift poartă numele lui Dario Moreno - cântăreț și actor de origine sefardă, născut la İzmir în 1921, cel mai bine cunoscut publicului european pentru rolul din Hardi les gars și pentru piesele sale în idiș, franceză și turcă. Comunitatea evreiască sefardă, prezentă la İzmir din 1492 - când Spania i-a expulzat pe evrei și Imperiul Otoman i-a primit - a lăsat urme culturale și culinare vizibile și astăzi. Boyoz, patiseria sefardă deschisă dimineața în toată orașul, este emblema acestei prezențe.
Kadifekale și privirea de deasupra
Cetatea de pe Muntele Pagos, Kadifekale, „Cetatea de Catifea", privește de sus 3.000 de ani de İzmir. Zidurile au straturi elenistice, romane, bizantine și otomane. Nu este cel mai bine conservat sit al regiunii, dar vederea asupra golfului, orașului și hinterlandului justifică urcuşul. Privit seara de la înălțime, İzmir arată ca un bazin luminat de la marginile lui.
Hub pentru unele dintre cele mai importante situri antice din lume
İzmir este punctul de plecare natural pentru o serie de destinații de top, accesibile ca excursii de o zi.
Efesul (75 km sud) - inclus în patrimoniul UNESCO, cu Biblioteca Celsus, Marele Teatru, Latrinele Romane și Casa Fecioarei Maria – este probabil cel mai vizitat sit antic din Turcia. Pergamul/Bergamo (100 km nord) adăpostește acropola elenistică, faimosul Altar al lui Zeus (reconstruit la Berlin) și Asclepionul, centrul medical antic al lui Galen.
Sardesul (90 km est), fosta capitală a Lydiei, este locul unde Cresus a bătut primele monede și unde poți găsi un templu al Artemisei și o agoră romană aproape neexplorate de marele public.
Şirince, la 80 km sud-est, este un sat cu case de piatră în stil greco-ortodox, podgorii și crame cu vinuri din fructe. Çeşme și Alaçatı, la vest, combină plajele, băile termale și o arhitectură de piatră bine păstrată.
Zborurile din România spre Aeroportul Adnan Menderes (ADB) conectează İzmir cu rețeaua europeană în aproximativ două ore și jumătate. Aeroportul este legat de centrul orașului prin linia de tren suburban İZBAN (se ajunge în 30 de minute). Pentru turiștii care caută pachete turistice sau oferte vacanțe cu combinație de urban și antichitate, İzmir reprezintă una dintre puținele destinații de city break în Europa și zona mediteraneeană care oferă simultan muzee, situri arheologice, gastronomie abundentă și plaje, fără a fi suprasolicitat turistic ca Istanbul sau Antalya.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.