Sudul litoralului, magnet pentru investiții private
Sudul litoralului românesc, cu stațiunile Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Olimp, Costinești, Eforie și zona Tuzla, s-a transformat într-o piață matură și profitabilă pentru capitalul privat, arată o analiză a companiei de consultanță Frames, citată de Agerpres. Documentul, bazat pe date financiare agregate ale companiilor din sector pentru perioada 2008-2025, confirmă un ciclu investițional intens, susținut recent de proiecte-fanion precum stațiunea de divertisment Nibiru și de modernizarea hotelurilor din zona Mangalia.
Cifre de afaceri în creștere, profituri mai mari
Cifra de afaceri netă a sectorului imobiliar-turistic din sudul litoralului a crescut de la aproximativ 234 de milioane de lei în 2010 la mai mult de 746 milioane de lei în 2025, echivalentul a circa 147 de milioane de euro, după un vârf de aproape 780 milioane de lei atins în 2024. Comparativ cu 2019, ultimul an dinainte de pandemie, afacerile din zonă au avansat cu peste 90%, iar veniturile totale ale companiilor au trecut de 800 de milioane de lei.
Profitul net agregat a urcat de la 21,8 milioane de lei în 2010 la un record de aproape 120 milioane de lei în 2023, iar în 2025 sectorul a raportat peste 110 milioane de lei, de aproape cinci ori mai mult decât în 2015. „Și mai relevantă pentru încrederea investitorilor este evoluția profitabilității (...) Marja netă s-a stabilizat la aproximativ 15% în ultimii ani, aproape dublă față de nivelul de 8% consemnat la jumătatea deceniului trecut, un semnal clar că modelul de business din sudul Litoralului, bazat pe proiecte mixte (hoteluri, apartamente, facilități turistice), generează randamente sustenabile, nu doar volume”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames, citat de Agerpres.
Mai puțini angajați, productivitate dublă
Analiza arată că numărul de salariați din sector a scăzut de la circa 2.400 în 2020 la aproximativ 1.860 în 2025, în timp ce afacerile au continuat să crească, semn că productivitatea per angajat s-a dublat, de la sub 200.000 de lei la peste 400.000 de lei cifră de afaceri pe salariat. Din cele peste 300 de firme monitorizate, aproximativ 89% sunt încă în funcțiune, iar falimentele sau lichidările rămân sub 25 de cazuri cumulat. Prețul mediu al unităților locative tranzacționate în zonă a crescut de la circa 2.200 euro/mp în 2023 la peste 3.000 euro/mp în 2025, cu vârfuri de 4.000-4.500 euro/mp.
Nibiru și regenerarea Eforie, repere ale sezonului 2026
Simbolul acestui ciclu investițional este stațiunea de divertisment Nibiru, dezvoltată între Costinești și Tuzla pe mai mult de 20 de hectare, de Global Records și Andrei Șelaru (Selly), cu o investiție de peste 50 de milioane de euro în prima etapă și prezentată de inițiatori drept cea mai mare investiție privată din sectorul de divertisment din România.
În paralel, Eforie Nord și Eforie Sud trec printr-un proces de regenerare urbană susținut de fonduri publice și private: modernizarea Parcului și Teatrului de Vară din Eforie Sud, un sistem de transport ecologic de peste 85 de milioane de lei (autobuze electrice, piste de biciclete, parcări Park & Ride cu panouri solare), amenajarea zonei Lacul Belona (peste 22 de milioane de lei) și pasajul denivelat de la Eforie Nord. La acestea se adaugă investiții private, printre care un centru balnear de circa zece milioane de lei.
Riviera Mangalia, Autostrada Litoralului și o pistă de aeroport
Anul 2026 a adus și lansarea brandului „Riviera Mangalia”, care reunește cele șapte stațiuni din sud, de la Olimp la Mangalia, cu peste 120 de hoteluri, poziționându-le drept destinație principală pentru turismul de familie.
Creșterea zonei este susținută și de două proiecte de infrastructură: Alternativa Techirghiol (Autostrada Litoralului), un drum de mare viteză de 30-31 km între A4 și 23 August, estimat la 4-5,7 miliarde de lei, aflat în fază de licitație, cu finalizare posibilă spre finalul deceniului; și modernizarea Aeroportului Tuzla, cu o investiție estimată la 70-80 de milioane de euro pentru o pistă mai lungă, care ar permite curse de linie și ar reduce dependența de Aeroportul Mihail Kogălniceanu.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.