Voucherele de vacanță în declin: ce se întâmplă cu programul pentru turismul intern

Datele care alarmează

În ianuarie și februarie 2026, autorităţile au pus în circulație vouchere în valoare totală de aproximativ 91 de milioane lei, cu decontări care au ajuns la 95,5 milioane lei pe ambele luni. Comparativ, în aceeași perioadă din 2025, decontările au fost de 201,469 milioane lei. Diferența nu este marginală: programul s-a prăbușit la mai mult de jumătate din volumul anului precedent.

Această scădere se datorează parțial unei utilizări mai slabe a voucherelor, dar și unei schimbări în regulile de eligibilitate. De la 1 ianuarie 2026, pragul salarial s-a contractat de la 8.000 lei la 6.000 lei net lunar. Pentru zeci de mii de angajați din sectorul public, această decizie a însemnat excluderea din program.

Restricția salarială nu este singurul factor. Banca Națională raportează că românii cheltuiesc aproximativ 9,5 miliarde euro anual pentru călătorii în străinătate. În timp ce turismul intern se confruntă cu o ocupare de doar 20% a hotelurilor în ianuarie 2026, preferința pentru destinații externe rămâne puternică.

Deficitul balanţei turismului internațional — diferența dintre ceea ce străinii cheltuiesc în România și ceea ce românii cheltuiesc afară — se situează la aproximativ 4,5 miliarde euro. Voucherele ar putea fi un instrument pentru a redirecționa o parte din acest flux și a susține redresarea ocupării hotelurilor, dar programul se contractă în loc să se consolideze.

Cine beneficiază acum?

Din sectorul public, beneficiarii sunt cei cu salarii sub 6.000 lei net lunar. Aceștia primesc 800 lei pe voucher, valabili pentru sejururi de până la 1.600 lei, fără să trebuiască să adauge bani din buzunarul lor. Beneficiul se extinde la personalul din administrație, școlile, spitalele și instituțiile de ordine publică.

În sectorul privat, acordarea rămâne opțională. Angajatorii decid dacă acordă vouchere, iar dacă o fac, trebuie să includă beneficiul în regulamentul intern sau în contractul colectiv de muncă.

Ce cere industria turismului?

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) nu ascunde îngrijorarea. Reprezentanții organizației cer o prelungire a programului pentru perioada 2027–2031 și o recalibrare a criteriilor de eligibilitate. Argumentele sunt clare: voucherele sprijină ocuparea hotelurilor pe parcursul anului, stimulează investiții în infrastructură turistică și reduc deficitul de valută din turism.

ANAT punctează că aproximativ 2.000 de proiecte turistice, în valoare totală de șase miliarde euro, sunt în derulare și se bazează parțial pe susținerea vânzărilor interne.

Următorul pas

Scăderea decontărilor din 2026 nu este doar o fluctuație sezonieră. Ea semnalează o contracție sistematică a unui program care teoretic ar trebui să protejeze piața internă. Restrângerea eligibilității, combinată cu stagnarea ocupării și cu preferința turiștilor români pentru destinații externe, pun o întrebare fundamentală: servește unui scop un program care se contractă în loc să se adapteze?

Răspunsul depinde de politicile publice care vor urma. ANAT așteaptă claritate de la guvern. Industria turismului crede că voucherele pot fi transformate dintr-un instrument marginal într-un motor real pentru piața internă. Cifrele din primele luni din 2026 indică un declin care cere o decizie politică concretă.