România crește bugetul pentru turism. Cât investesc altii?
Ministerul Economiei a anunțat majorarea bugetului pentru promovarea turistică a României, de la 2,2 milioane de euro la aproximativ 4,5 milioane de euro. Pe lângă bugetul anual, ministerul a menționat și credite de angajament de peste 20 de milioane de euro, destinate proiectelor pe termen mai lung, inclusiv investiții în turismul rural.
Ce înseamnă dublarea sumelor alocate
Creșterea la 4,5 milioane de euro reprezintă un pas înainte, dar efectul rămâne limitat la nivel european. Diferența față de țări precum Grecia sau Portugalia este de ordinul zecilor de milioane de euro anual.
Impactul redus al promovării se reflectă în performanța turismului internațional, unde România continuă să atragă un număr relativ scăzut de vizitatori comparativ cu potențialul său.
În aceste condiții, eficiența utilizării fondurilor devine esențială. Direcționarea către piețe externe relevante, digitalizare și parteneriate cu industria ar putea compensa parțial diferența de buget.
„Turismul – am insistat încă de când am ajuns ministru și voi continua să o fac – are nevoie de mult mai multe sume pentru promovare. Dacă am compara bugetul de promovare al destinației România cu bugetele de promovare ale altor țări, chiar și mai mici, vom vedea că încă nu suntem unde trebuie”, a declarat ministrul Economiei, Ambrozie-Irineu Darău, la prezentarea bugetului pe 2026.
Declarațiile oficiale indică o orientare spre turismul rural și investiții locale, o abordare mai largă decât promovarea, dar care cere coerență strategică pentru rezultate vizibile.
Chiar dacă bugetul a fost dublat, nivelul de finanțare rămâne unul dintre cele mai scăzute din UE. Fără o strategie comparabilă cu modelele europene, creșterea alocărilor riscă să aibă un impact limitat asupra vizibilității internaționale a României.
Unde se situează România în context european
Chiar și după dublarea bugetului, România rămâne la periferia investițiilor europene în promovarea turistică.
Cu aproximativ 4,5 milioane de euro anual, bugetul alocat este redus, mai ales raportat la practicile altor state. În majoritatea țărilor europene, promovarea turistică se bazează pe structuri instituționale robuste, cu bugete mult mai consistente.
De exemplu, Turespaña, instituția responsabilă de promovarea externă a Spaniei, operează cu resurse de ordinul sutelor de milioane de euro anual. În Franța, agenția Atout France gestionează un buget de aproximativ 60–70 de milioane de euro, completat de contribuții din sectorul privat. În Portugalia, Turismo de Portugal depășește 70 de milioane de euro anual, cu o componentă importantă direcționată către marketing internațional.
Chiar dacă aceste bugete includ mai mult decât promovarea propriu-zisă, ele arată capacitatea reală a statelor de a susține prezența turistică pe piețele globale.
Prin comparație, România funcționează la o scară incomparabil mai mică. Diferența nu este marginală: de la câteva milioane de euro la zeci sau sute de milioane.
Problema nu e doar bugetul
Principala diferență nu este doar nivelul bugetului, ci și modul de organizare. În majoritatea statelor analizate:
- promovarea este continuă, nu punctuală
- există strategii multianuale
- sectorul privat este implicat direct
- brandul de țară este coerent și stabil
În România, promovarea turistică a fost caracterizată de discontinuitate și de lipsa unei strategii pe termen lung, ceea ce reduce eficiența chiar și atunci când bugetele cresc.
Jurnalist
Sunt Ion-Oroles Manolache, jurnalist și fotoreporter. Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.