Știri din Turism

Satul unde oamenii locuiesc în stâncă

La poalele muntelui Sahand, în nord-vestul Iranului, satul Kandovan continuă să fie locuit în case săpate direct în conuri de rocă vulcanică. Structurile, numite local „karan”, au fost sculptate în tuf vulcanic rezultat din erupțiile străvechi ale muntelui, iar unele dintre ele sunt folosite ca locuințe de peste 700 de ani, potrivit publicației elvețiene Blick, care a documentat recent modul de viață al comunității.

De Ion-Oroles Manolache 3 minute de citit
Satul Kandovan din Iran
Satul Kandovan, din nord-vestul Iranului, cu locuințe sculptate direct în formațiuni de rocă vulcanică. Credit foto: CC BY-SA 2.5, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=689087 (fotografie decupată pentru a se potrivi formatului specific site-ului)

Cum au apărut casele-conuri

Formațiunile din Kandovan s-au format din straturi de ignimbrit - cenușă vulcanică solidificată, cunoscută și drept „tuf de curgere piroclastică” - depuse în urma erupțiilor muntelui Sahand. Eroziunea produsă de vânt și de apă de-a lungul secolelor a modelat aceste depuneri în forme conice, unele ajungând la 30-40 de metri înălțime, conform datelor geologice. Locuitorii au săpat manual în interiorul conurilor spații de locuit, extinse și adaptate de-a lungul generațiilor. Rezultatul este un ansamblu de locuințe multietajate, răcoroase în interior datorită grosimii pereților de rocă, care izolează termic atât în sezonul cald, cât și în cel rece.

Un fenomen asemănător Capadociei

Arhitectura troglodită de la Kandovan este comparată frecvent cu cea din regiunea turcă a Capadociei, unde locuințele și bisericile au fost, la rândul lor, excavate în roci vulcanice moi. Diferența notabilă este că, în timp ce multe dintre locuințele din Capadocia au fost transformate în pensiuni sau muzee, o parte din casele din Kandovan sunt încă folosite ca reședințe permanente de familiile locale, alături de spații reconvertite pentru cazare turistică sau pentru comerț cu produse tradiționale, precum nuci și fructe uscate.

Populația satului, în scădere constantă

Datele recensămintelor oficiale iraniene arată o scădere continuă a numărului de locuitori: 601 persoane în 168 de gospodării în 2006, 586 de persoane în 183 de gospodării în 2011 și 450 de persoane în 151 de gospodării la recensământul din 2016, conform Centrului de Statistică al Iranului. Tendința reflectă un fenomen comun satelor tradiționale aflate în zone rurale izolate, unde populația tânără migrează spre orașele mari din regiune, precum Tabriz, aflat la aproximativ 65 de kilometri distanță.

Ce pot vedea turiștii la fața locului

Kandovan este inclus în circuitele turistice organizate din regiunea Azerbaidjanului de Est, fiind accesibil printr-un drum din apropierea orașului Osku. Zona oferă:

  • case-conuri vizibile din exterior, unele locuite, altele transformate în spații de vizitare;
  • un hotel construit chiar în interiorul formațiunilor de rocă, amenajat cu camere sculptate în stâncă;
  • ape termale minerale în apropierea satului, folosite tradițional pentru proprietățile lor curative;
  • piețe locale unde sătenii vând fructe uscate, miere și nuci produse în zonă.

De ce interesează turiștii români

Pentru turiștii români atrași de arhitectura rupestră, precum cea din Capadocia, Kandovan reprezintă o variantă mai puțin cunoscută, dar accesibilă prin agențiile care organizează circuite tematice în Iran. Vizitarea satului se face de regulă în cadrul unor trasee mai ample prin nord-vestul țării, alături de orașul Tabriz, cunoscut pentru bazarul istoric aflat pe lista patrimoniului UNESCO. Perioada recomandată pentru vizită este sezonul cald, când accesul pe drumurile de munte din zonă este facilitat de condiții meteo stabile. Informațiile privitoare la starea vremii, dar și cele geopolitice și de eventuale conflicte regionale, trebuie verificate direct cu operatorii turistici înainte de organizarea unei călătorii.

Distribuie:
Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.