Recomandare: achiziționați biletele direct de pe site-urile companiilor aeriene

Știri din Turism: Cu cât au scumpit în medie biletele companiile aeriene românești?

Marius Popescu: Înainte de a vorbi despre cifre, trebuie înțeles actualul context. Kerosenul, cel mai important factor de cost din aviație, are un cost care se aproprie de 2.000 de euro pe tonă, față de aproximativ 850 de euro înainte de escaladarea crizei din Orientul Mijlociu. O dublare a costului cu combustibilul. Companiile aeriene nu pot absorbi această diferență fără să o reflecte în prețul biletelor. Pe toate rutele. Pe rutele internaționale care traversează sau se apropie de zona de conflict, majorările sunt chiar mai vizibile, inclusiv din cauza rutelor deviate, care presupun consum suplimentar de combustibil și costuri operaționale mai mari. Pe rutele europene și interne, presiunea este mai difuză, dar reală. Nu există o cifră unică de scumpire: depinde de operator, rută și moment al achiziției. Dar nimeni din industrie nu a rămas neatins.

Cererea de călătorii rămâne robustă

Știri din Turism: Cum estimați că va evolua dinamica prețurilor în 2026?

Marius Popescu: Dacă situația geopolitică din Orientul Mijlociu nu se ameliorează, nu ne putem aștepta la o revenire la prețurile din 2024-2025. Prețul kerosenului rămâne volatil și ridicat. La aceasta se adaugă presiunea sistemului european EU ETS (taxa pe emisii de carbon pe care operatorii o plătesc pentru fiecare zbor) care nu face decât să mărească costurile în momente în care industria este deja sub stres. Am solicitat la Bruxelles, inclusiv în cadrul evenimentului „Transportation Without Borders" de la Parlamentul European, suspendarea temporară a acestor plăți tocmai pentru a da companiilor aeriene un spațiu de respirație. Fără măsuri de flexibilizare din partea instituțiilor europene, presiunea se va menține pe bilete. Vestea bună este că cererea de călătorii rămâne robustă, aeroporturile românești au depășit 28,5 milioane de pasageri în 2025, un record absolut. Piața vrea să zboare; trebuie să ne asigurăm că poate face asta la prețuri rezonabile.

Știri din Turism: Cum au fost afectate concret companiile aeriene românești?

Marius Popescu: Nicio companie aeriană din lume nu a rămas neatinsă de această criză, iar cele românești nu fac excepție. TAROM, de exemplu, a fost nevoită inițial să renunțe la patru zboruri strategice în regiune. Ulterior le-a reluat din motive de conectivitate, dar realitatea comercială este dură: coeficientul de încărcare pe destinații precum Cairo, Beirut, Amman sau Tel Aviv a scăzut.

AnimaWings a operat optimizări comerciale pentru a păstra destinațiile și să fie cât mai puțini pasageri afectați.

HiSky a fost nevoită să amâne deocamdată lansarea rutei directe București - Chicago din cauza prețului kerosenului. Companiile mai mici, cu flotă redusă, au mai puțin spațiu de manevră pentru a redistribui capacitățile pe alte rute. Inclusiv în SUA, un operator major - Spirit Airlines, a fost forțat de aceste presiuni să închidă operațiunile. Suntem cu toții în aceeași furtună. Mai multe detalii găsiți pe www.acar.aero

Aviația - o industrie cu marje mici și riscuri mari

Știri din Turism: Cum păstrează companiile echilibrul între dezvoltare și adaptare continuă?

Marius Popescu: Aviația a fost întotdeauna o industrie cu marje mici și riscuri mari. Ceea ce face diferența între operatorii care supraviețuiesc și cei care cedează în crize este flexibilitatea operațională și disciplina financiară. Companiile aeriene românești membre ACAR au demonstrat că pot reacționa rapid, iar asta prin ajustarea frecvențelor, optimizarea rutelor și menținerea standardelor de servicii. Dar există o limită până la care industria poate absorbi singură șocurile externe. Tocmai de aceea advocacy-ul instituțional pe care Asociația Companiilor Aeriene Românești ”Carpathia” îl face constant la nivel național și european nu este un lux, ci o necesitate. Industria aeriană are nevoie de predictibilitate fiscală, de un cadru de reglementare stabil și de parteneri instituționali care înțeleg că aviația nu este o industrie oarecare, ci o infrastructură de conectivitate națională.

Știri din Turism: Cum construiesc companiile aeriene încrederea clienților pe termen lung?

Marius Popescu: Vreau să se înțeleagă ceva clar: întârzierile sunt, din păcate, o realitate a industriei. Peste tot. Ele sunt cauzate uneori de factori complet în afara controlului operatorului: congestie în spațiul aerian, condiții meteo, restricții impuse de autorități. Dar ceea ce fidelizează cu adevărat pasagerul nu este absența problemelor, ci modul în care compania gestionează problemele când apar. Comunicarea transparentă, soluțiile alternative rapide și respectarea drepturilor pasagerilor sunt elementele care construiesc reputație pe termen lung. Companiile aeriene românești, mai tinere și mai agile decât marii operatori europeni, au avantajul că pot fi mai aproape de clientul lor. Acesta este un atu real, dacă este valorificat corect. Iar aici vin cu o recomandare care, poate, deranjează: pasagerii să achiziționeze biletele direct de pe site-urile companiilor aeriene. De ce? Sunt mult mai protejați!

Știri din Turism: Cum reacționează companiile aviatice în situații de criză?

Marius Popescu: Protocoalele de criză există în orice companie aeriană serioasă, ele fiind impuse și de autorități, și de bun simț operațional. Când vorbim de crize geopolitice, precum cele din Ucraina sau din Orientul Mijlociu, reacția implică mai multe niveluri: operațional (redirecționarea zborurilor, suspendarea destinațiilor cu risc), financiar (renegocierea contractelor de combustibil, apelul la instrumente de hedging) și instituțional (notificarea autorităților și solicitarea unor măsuri de sprijin). Asociația a jucat activ acest rol instituțional. Am notificat autoritățile române, am comunicat cu Comisia Europeană și am dus aceste subiecte la Parlamentul European. Industria nu poate gestiona singură crize de amploarea celei actuale; are nevoie de răspuns coordonat la nivel european.

Mulți pasageri cad în capcana întinsă de low-cost-uri

Știri din Turism: Ce contează cel mai mult pentru client în perioade economice dificile: prețul, siguranța sau predictibilitatea?

Marius Popescu: Din datele pe care le avem, cel mai mult prețul rămâne factorul dominant în decizia de cumpărare, mai ales pe segmentul leisure. Însă, din nefericire, mulți pasageri cad în capcana întinsă de low-cost-uri... Dar există totuși o nuanță importantă: clientul de astăzi este mai informat și mai pretențios decât acum zece ani. El compară prețuri, citește recenzii și știe ce drepturi are. Siguranța nu mai este un diferențiator. Este un dat, o condiție minimă. Ceea ce începe să conteze din ce în ce mai mult este predictibilitatea: știu că zborul meu va pleca la ora anunțată? Dacă ceva nu merge, voi fi informat și compensat? Companiile care înțeleg că pasagerul modern cumpără de fapt certitudine, nu doar un loc în avion, vor câștiga loialitate pe termen lung. Însă noi nu suntem de acord să facem rabat de la siguranță. Este absurd!

Știri din Turism: Ce rol joacă rețelele sociale în alegerea destinațiilor de călătorie?

Marius Popescu: Un rol enorm și în continuă creștere. Destinațiile „descoperite" pe Instagram sau TikTok generează trafic aerian real. Am văzut aeroporturi mici din România cu creșteri spectaculoase de trafic după ce anumite zone au devenit virale pe social media. Dar rețelele sociale sunt o sabie cu două tăișuri: același efect de amplificare care aduce pasageri poate distruge reputația unui operator în câteva ore dacă o experiență negativă devine virală. Companiile aeriene care gestionează activ prezența digitală și răspund rapid în mediul online au un avantaj competitiv real față de cele care tratează social media ca pe un canal de comunicare unidirecțional.

Piloții români sunt recunoscuți în lume ca fiind printre cei mai buni

Știri din Turism: Care sunt atuurile companiilor românești față de giganții europeni?

Marius Popescu: Aș începe cu cel mai important avantaj, pe care îl considerăm uneori de la sine înțeles: siguranța. România are una dintre cele mai bune performanțe de supraveghere a siguranței aeronautice din Europa. Autoritatea Aeronautică Civilă Română se situează constant în topul auditurilor internaționale, iar evaluările EASA plasează România printre statele cu cel mai riguros sistem de reglementare și control al aviației civile. Asta înseamnă că orice companie aeriană românească operează sub un standard de siguranță de cel mai înalt nivel european. Nu pentru că trebuie, ci pentru că aceasta este cultura industriei noastre.

Și această cultură vine în primul rând din oameni. Piloții români sunt recunoscuți la nivel internațional ca fiind printre cei mai buni. Este un fapt confirmat de companii aeriene din Europa și din Orientul Mijlociu care îi recrutează activ. Este, de altfel, și o provocare pentru noi: trebuie să creăm condițiile ca acești piloți să rămână să zboare sub drapel românesc, nu să plece să construiască succesul altora.

Dincolo de siguranță și resursa umană, companiile aeriene românești au agilitate și cunoaștere profundă a pieței locale, acesta fiind un avantaj pe care niciun gigant european nu îl poate replica rapid. Știm de ce o rută este strategic vitală pentru Moldova, de ce Craiova are nevoie de conexiuni directe cu Europa de Vest, de ce anumite comunități din România sunt practic izolate fără aviație.

Marii operatori europeni optimizează pe volume și hub-uri, ei nu vor zbura acolo unde nu există profit imediat la scară mare. Companiile românești pot și trebuie să joace un rol diferit: cel al conectivității naționale, al apropierii dintre românii din țară și cei din diaspora, al accesibilității teritoriale reale. Acesta este sensul profund al demersului nostru de a declara rutele interne servicii de utilitate publică, nu pentru a proteja operatorii, ci pentru a proteja dreptul cetățeanului român la mobilitate.

Știri din Turism: Ce soluții vedeți pentru redresarea TAROM?

Marius Popescu: TAROM are nevoie de trei lucruri fundamentale, în această ordine: stabilitate managerială, autonomie decizională și un plan de afaceri realist, asumat politic. De peste un deceniu, compania este condusă politic, cu schimbări de management la fiecare rotație guvernamentală, fără continuitate strategică. Nicio companie aeriană din lume nu poate performa în aceste condiții. Din punct de vedere personal, mă bucură prezența lui Bogdan Costaș la cârma companiei și sper ca lucruri să rămână așa pentru că este un profesionist în domeniu și pentru că este bătăios.

În al doilea rând, TAROM are nevoie să fie lăsată să ia decizii comerciale ca orice operator privat, privind rutele, tarifele, partenerii, fără interferențe politice la fiecare pas.

În al treilea rând, statul român trebuie să decidă cu claritate ce vrea de la TAROM: un operator comercial viabil sau un instrument de conectivitate națională subvenționat. Aceste variante necesită strategii complet diferite. Ceea ce nu mai putem continua este zona gri în care TAROM este nici una, nici alta. Însă lucrurile sunt pe o direcție bună, acum...