Știri din Turism

Europenii își petrec concediul învățând. Românii, la cursuri de gătit

Vacanța nu mai înseamnă doar plajă și relaxare. Aproape jumătate dintre turiștii europeni își planifică sejururile din vara aceasta în jurul unei experiențe de învățare, potrivit unui sondaj Mastercard realizat pe peste 27.000 de respondenți din 28 de țări europene. Fenomenul, cu rădăcini adânci în istoria de milenii a umanității, a primit recent o ,,poreclă″: „skilliday", combinația dintre „skill" (abilitate) și „holiday" (vacanță).

De Ion-Oroles Manolache 2 minute de citit
Cuplu în vacanță
Astronomia, una dintre abilitățile pe care turiștii pot să le dobândească în concediu.

Generația Z deschide drumul

Cei mai interesați de skilliday sunt tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, peste jumătate dintre ei plănuiesc deja o vacanță centrată pe învățare. Interesul rămâne ridicat și în segmentul 25–34 de ani, semn că trendul traversează întreaga generație tânără.

„Turistul de azi caută experiențe de călătorie care lasă o impresie durabilă, ajutându-l să creeze amintiri și, din ce în ce mai mult, memorie musculară", a declarat Natalia Lechmanova, economist-șef pentru Europa la Mastercard Economics Institute, citată de Euronews.

Ce vor să învețe europenii în concediu

Pe primul loc se află limbile străine - conversații de bază, fraze utile, contact cu localnicii. Urmează îndeaproape abilitățile culinare: ateliere de gătit cu bucătari locali, producția de brânzeturi, degustări ghidate. Wellness-ul, adică activități pentru starea de bine fizică și mentală, și mișcarea, de la meditație la arte marțiale, atrag un sfert dintre respondenți, iar meșteșugurile tradiționale ca țesutul și prelucrarea lemnului rămân la mare căutare.

Artele creative - fotografie, pictură și scris - completează tabloul, alături de sporturi precum schiul sau surfingul și abilitățile de supraviețuire în natură.

Românii, fruntași la cursuri de gătit

Pe harta preferințelor naționale, turiștii români sunt cel mai interesați de gastronomie dintre toate cele 28 de țări analizate. Sârbii conduc la învățarea limbilor străine, suedezii se orientează către producția alimentară, iar slovenii optează pentru wellness. Italienii și croații preferă meșteșugurile și artele creative.

Ucrainenii se remarcă prin interesul pentru sport și mișcare - aproape o treime vor să-și dezvolte o abilitate atletică în concediu, conform aceluiași sondaj.

Trendul se confirmă și în comportamentul de consum: 37% dintre respondenți și-au rezervat deja o vacanță centrată pe învățare, iar 42% sunt dispuși să plătească mai mult pentru o călătorie în care pot deprinde ceva nou, căutând profesioniști locali care oferă experiențele necesare.

Sejururi cu sens, dincolo de orașele mari

Lechmanova subliniază că turismul bazat pe abilități are un efect de dispersie geografică: „Tinde să atragă oamenii dincolo de hotspot-urile aglomerate, către orașe mai mici, zone rurale și sezoane mai liniștite, ajutând la distribuirea mai echilibrată a beneficiilor turismului."

Pentru mai mult de jumătate dintre respondenți, învățarea în vacanță face călătoria mai semnificativă, iar aproape jumătate consideră abilitățile dobândite mai valoroase decât suvenirurile aduse acasă.

Distribuie:
Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.