Anul 2026 se anunță a fi unul de cotitură pentru turismul românesc, nu prin prisma numărului de vizitatori, ci din cauza unei reforme fiscale care va majora inevitabil costurile de cazare. Decizia autorităților locale de a actualiza baza impozabilă a clădirilor și de a elimina facilitățile fiscale pentru micii proprietari va declanșa un efect de domino în piață. Specialiștii avertizează că, în lipsa unor măsuri de protecție, alinierea abruptă la nivelul taxelor europene riscă să se transforme într-un „șoc fiscal”.
Hotelierii proprietari și chiriași, între ciocan și nicovală
Impactul noilor taxe se va resimți diferit în funcție de modelul de business al hotelierilor, însă rezultatul final va fi același: costuri operaționale mult mai mari.
Pentru investitorii care dețin în proprietate clădirea hotelului, 2026 aduce o creștere directă și brutală a taxelor pe proprietate. Conform Proiectului de Hotărâre aprobat de CGMB, valoarea impozabilă a unei clădiri din beton cu toate utilitățile va crește de la 1.492 lei/mp în 2025 la 2.677 lei/mp în 2026 – o majorare a bazei de impozitare de aproape 80%.
Mai mult, pentru firmele care operează hoteluri (persoane juridice), cota de impozit pentru clădirile nerezidențiale este stabilită la 1,5% din această valoare actualizată. Practic, un hotel mediu din Capitală va plăti un impozit pe proprietate aproape dublu față de anul anterior, o cheltuială fixă care pune presiune uriașă pe bugetele de funcționare.
Situația este la fel de dificilă și pentru operatorii care au închiriat clădirea. Deși, din punct de vedere legal, proprietarul din acte este cel care achită taxa la ghișeul primăriei, costul este transferat contractual către chiriaș. Prin clauzele specifice industriei hoteliere, proprietarul are dreptul să refactureze integral impozitul pe clădire către hotelier. Astfel, factura majorată emisă de stat pe numele proprietarului ajunge, în final, să fie decontată tot din bugetul operațional al hotelului.
Adio paradis fiscal pentru Airbnb
Lovitura de grație vine pentru micii proprietari care închiriază apartamente în regim hotelier (tip Airbnb sau Booking). Pentru aceștia, 2026 marchează sfârșitul „paradisului fiscal” bazat pe norma de venit. Diferența majoră față de hoteluri este că, în timp ce marile unități de cazare suferă din cauza taxei pe clădire, micii proprietari sunt loviți de schimbarea radicală a regimului de impozitare a venitului.
Conform noilor reglementări, dispare opțiunea impozitării la normă de venit. Proprietarii vor plăti un impozit de 10% pe venitul real, din care se scade o cotă forfetară de cheltuieli de 30% (indiferent de cheltuielile reale). În plus, dacă veniturile anuale depășesc 6 salarii minime brute, aceștia vor datora și contribuția la sănătate (CASS 10%). Trecerea la impozitarea în sistem real obligă proprietarii să țină o contabilitate strictă a tuturor încasărilor și cheltuielilor (Registrul de evidență fiscală). Această birocrație suplimentară face mai dificilă ascunderea veniturilor reale.
Cât va plăti turistul în plus?
Pentru turistul român, reforma fiscală înseamnă vacanțe mai scumpe în România. Scumpirile nu sunt o ipoteză, ci o certitudine matematică, deoarece marjele de profit ale hotelierilor nu pot absorbi o dublare a taxelor locale.
Exemplu concret: să luăm cazul unui apartament de 2 camere (50 mp) în zona centrală (Zona A) a Bucureștiului. Conform calculelor Direcției de Impozite și Taxe Locale Sector 5, pentru un bloc construit după 2015, impozitul anual sare de la 261 de lei în 2025 la 487 de lei în 2026 – o creștere de 86%. Pentru clădirile vechi (construite înainte de 1910), impozitul crește cu peste 270%, de la 131 lei la 487 lei, din cauza eliminării reducerilor de vechime.
Transpus la nivelul unui hotel cu sute de camere și mii de metri pătrați, acest cost suplimentar se va reflecta în tariful de la recepție. Turiștii ar putea plăti cu 10-15% mai mult pe noapte în 2026 față de 2025, strict din cauza componentei fiscale și a inflației, fără a beneficia de servicii suplimentare.
„Taxe ca afară”: argumentul autorităților
Autoritățile își motivează decizia prin necesitatea alinierii României la standardele europene și nevoia acută de a reduce deficitul bugetar, reforma fiind și un jalon asumat în PNRR.
„În România, acest impozit pe proprietate, în total, reprezintă aproximativ 0,55% din PIB-ul României, în timp ce media din ţările europene este de peste trei ori mai mare, fiind de 1,85%.”, a declarat recent premierul Ilie Bolojan.
Jurnalist
Sunt Ion-Oroles Manolache, jurnalist și fotoreporter. Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.