Știri din Turism

Pașaportul românesc, în topul mondial al liberei circulații

România se află pe locul 11 în lume în clasamentul pașapoartelor Henley Passport Index, ediția din iulie 2026, poziție împărțită cu Bulgaria. Cetățenii români pot călători fără viză prealabilă în 178 din cele 227 destinații de călătorie analizate, potrivit datelor publicate de Henley & Partners.

De Ion-Oroles Manolache 3 minute de citit
Stampilă și pașaport
România se află pe locul 11 în lume în topul pașapoartelor.

Cum se calculează clasamentul

Henley Passport Index este realizat pe baza informațiilor furnizate de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) și evaluează 199 de pașapoarte din întreaga lume în funcție de numărul de destinații accesibile fără viză obținută în avans. Indexul este actualizat periodic și este folosit atât ca instrument de analiză a mobilității globale, cât și ca referință pentru politicile guvernamentale legate de regimul de vize.

Unde se situează România față de restul lumii

Poziția a 11-a plasează România imediat în urma Islandei și Statelor Unite, care ocupă locul 10 cu un scor de 180, și înaintea Monaco, aflat pe locul 12 cu 177 de destinații accesibile. România se află astfel în segmentul superior al clasamentului, deși în urma majorității statelor din Uniunea Europeană, multe dintre acestea grupate în primele cinci poziții.

Topul este dominat de Singapore, cu acces fără viză în 192 de destinații, urmat de Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite, fiecare cu 188. Suedia ocupă locul 3, cu 187 de destinații, iar pe poziția 4 se află un grup numeros de state europene - Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și Spania - cu un scor de 186. Austria, Grecia, Malta, Portugalia și Elveția completează locul 5, cu 185 de destinații.

Context regional

În vecinătatea României din clasament se află state cu care se compară frecvent în discuțiile despre mobilitate internațională. Ungaria, Polonia și Regatul Unit ocupă locul 6, cu 184 de destinații, în timp ce Croația, Estonia și Liechtenstein sunt pe locul 8, cu 182. Cipru se situează pe locul 13, cu 175 de destinații accesibile, sub nivelul înregistrat de România și Bulgaria.

Aceste diferențe, de câteva puncte în scorul de acces, reflectă mai degrabă acordurile bilaterale și regionale de circulație decât o discrepanță majoră în puterea diplomatică a statelor respective.

Partea de jos a clasamentului

La polul opus se află pașapoartele cu cel mai limitat acces fără viză. Afganistanul ocupă ultima poziție, cu doar 22 de destinații accesibile, urmat de Siria, cu 25, și Irak, cu 28. Pakistanul, cu 29 de destinații, și Yemenul, cu 30, completează ultimele locuri ale ierarhiei globale.

Ce înseamnă pentru călătorii români

Scorul de 178 de destinații fără viză prealabilă confirmă un nivel ridicat de libertate de circulație pentru cetățenii români, relevant atât pentru călătoriile turistice, cât și pentru deplasările de afaceri. Un acces extins fără viză reduce timpul necesar planificării unei călătorii internaționale și elimină costurile asociate obținerii vizelor pentru majoritatea destinațiilor populare din Europa, America Latină, Asia de Sud-Est și Oceania.

Poziția României în clasament s-a menținut relativ stabilă în ultimii ani, pe fondul consolidării acordurilor de reciprocitate în cadrul Uniunii Europene și al negocierilor purtate de statul român cu alte țări pentru simplificarea regimului de călătorie.

Distribuie:
Ion Oroles Manolache
Ion-Oroles Manolache

Jurnalist

Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.