Prețul biletelor de avion explodează când apar blocaje. De ce?

Fenomenul este adesea perceput ca fiind speculativ, însă în spatele lui se află o combinație de factori operaționali și tehnologici, în special sistemele automate de stabilire a prețurilor. Un exemplu tipic este situația în care hub-uri aeriene majore din Orientul Mijlociu devin indisponibile pentru escale sau tranzit. Aeroporturi precum Dubai International Airport sau Abu Dhabi International Airport sunt noduri importante în rețeaua globală de transport aerian. Dacă acestea nu mai pot fi utilizate temporar – fie din motive de securitate, fie din cauza restricțiilor de spațiu aerian – efectele se propagă rapid în întreaga rețea de zboruri.

„Sunt blocată de o săptămână în New Delhi și încerc să găsesc orice variantă să ajung la București. Aveam un zbor spre Doha și de acolo conexiune spre casă, dar totul s-a anulat peste noapte. Am încercat să rezerv prin Istanbul, prin Muscat, chiar și prin Singapore, dar toate variantele pe care le-am găsit depășesc câteva mii de euro pentru un singur bilet. Practic, pe măsură ce verifici alte rute, vezi cum prețurile cresc de la o oră la alta”, a povestit pentru StiriDinTurism.ro Maria Ionescu, o turistă româncă aflată în tranzit în India.

Cum funcționează sistemul de stabilire a prețurilor

Industria aeriană utilizează de peste două decenii sisteme avansate de „revenue management” sau „yield management”, bazate pe algoritmi care analizează în permanență cererea pentru fiecare zbor.

În practică, fiecare avion are locurile împărțite în mai multe clase tarifare. Primele locuri sunt vândute la prețuri mai mici pentru a stimula rezervările timpurii, iar pe măsură ce avionul se umple, sistemul trece automat la niveluri de preț mai ridicate.

Algoritmii analizează în timp real mai multe variabile:

   •   ritmul rezervărilor pentru un anumit zbor

   •   numărul de locuri rămase disponibile

   •   cererea estimată pentru zilele următoare

   •   modificările din rețeaua globală de zboruri

   •   anulările sau redirecționările de pasageri

 Dacă sistemul detectează că locurile se vând mult mai rapid decât estimările inițiale, prețurile cresc automat, fără intervenție umană. În situații de criză, această reacție poate fi extrem de rapidă.

 Ce se întâmplă când un hub aerian devine indisponibil

Când un hub major este afectat, mii sau chiar zeci de mii de pasageri trebuie redirecționați către alte rute sau alte aeroporturi de conexiune. De exemplu, dacă zborurile prin Emiratele Arabe Unite sunt perturbate, traficul poate fi redirecționat către aeroporturi alternative precum Hamad International Airport sau Istanbul Airport.

Problema este că aceste aeroporturi au deja un grad ridicat de ocupare, iar numărul de locuri disponibile pe zborurile alternative este limitat. În momentul în care mii de pasageri încearcă simultan să găsească rute alternative, cererea depășește rapid oferta.

Algoritmii companiilor aeriene interpretează această creștere a cererii drept un semnal că locurile rămase sunt foarte valoroase și cresc automat tarifele.

 De ce pare că prețurile „explodează”

De multe ori, creșterea spectaculoasă a tarifelor nu este rezultatul unei decizii deliberate de a scumpi biletele, ci efectul structurii tarifare.

Un zbor poate avea, de exemplu, mai multe niveluri de preț:

   •   primele locuri: tarif promoțional

   •   următorul nivel: tarif standard

   •   ultimele locuri: tarif flexibil sau de ultim moment

În perioade de criză, nivelurile cele mai ieftine se epuizează extrem de rapid. Pasagerii care caută bilete câteva ore mai târziu văd doar ultimele clase tarifare, mult mai scumpe.

 Costuri operaționale mai mari pentru companiile aeriene

Pe lângă cererea crescută, companiile aeriene trebuie să suporte și costuri suplimentare atunci când rutele sunt perturbate:

   •   ocolirea spațiilor aeriene restricționate

   •   consum mai mare de combustibil

   •   reprogramarea aeronavelor și echipajelor

   •   costuri pentru reacomodarea pasagerilor afectați

Toate aceste elemente pot contribui la creșterea prețurilor pentru zborurile rămase disponibile.

 Pot interveni autoritățile europene?

Creșterile bruște de preț ridică uneori întrebări privind protecția consumatorilor. În Uniunea Europeană, domeniul transportului aerian este reglementat de mai multe instituții, inclusiv Comisia Europeană, care supraveghează respectarea legislației privind concurența și drepturile pasagerilor.

De asemenea, drepturile pasagerilor sunt reglementate prin Regulation (EC) No 261/2004, care stabilește compensații și obligații pentru companiile aeriene în caz de anulări sau întârzieri.

Totuși, legislația europeană nu reglementează direct nivelul tarifelor, iar companiile aeriene sunt libere să își stabilească prețurile în funcție de cerere și ofertă, în cadrul principiilor economiei de piață.

 Autoritățile pot interveni doar dacă există suspiciuni de:

   •   abuz de poziție dominantă

   •   înțelegeri anticoncurențiale între companii

   •   practici comerciale înșelătoare

În teorie, dacă algoritmii de stabilire a prețurilor ar genera comportamente coordonate între companii sau ar duce la discriminarea consumatorilor, instituții precum European Commission sau autoritățile naționale de concurență ar putea deschide investigații.

 Un sistem eficient, dar controversat

 Sistemele algoritmice de stabilire a prețurilor au devenit standard în industria aviatică globală. Ele permit companiilor aeriene să optimizeze gradul de ocupare al avioanelor și să gestioneze eficient cererea fluctuantă.

Totuși, în situații de criză sau de blocaj al rutelor aeriene, aceste sisteme pot genera creșteri de preț spectaculoase într-un timp foarte scurt, alimentând percepția publică că transportul aerian devine inaccesibil tocmai în momentele în care oamenii au cea mai mare nevoie să călătorească.

Pe măsură ce algoritmii joacă un rol tot mai important în stabilirea prețurilor, dezbaterea despre transparența și responsabilitatea acestor sisteme devine tot mai relevantă pentru autorități, companii și pasageri deopotrivă.