România activează rezerva strategică a UE pentru a repatria cetățeni
România a solicitat activarea Mecanismului european rescEU pentru repatrierea cetățenilor săi afectați de criza de securitate din Orientul Mijlociu, informează Agerpres. Aceasta marchează o premieră absolută la nivelul Uniunii Europene. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România este prima țară care solicită activarea rezervei strategice rescEU pentru operațiuni de repatriere, de la crearea acestui instrument în anul 2019. În urma acestui demers, 273 de români au ajuns în siguranță la București, luni dimineață, la bordul a două aeronave operate pe ruta Muscat (Oman) - București.
Categoriile vulnerabile, primele evacuate
Cele două zboruri speciale au fost operate de compania aeriană poloneză LOT, desemnată să asigure capacitatea de zbor pentru Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Costurile acestor curse sunt acoperite integral din fondurile Uniunii Europene.
Persoanele evacuate făceau parte din categoriile prioritare – copii, cazuri medicale și femei însărcinate – și se aflau în atenția misiunilor diplomatice românești din Dubai și Abu Dhabi. Spiritul de solidaritate europeană s-a reflectat și prin faptul că la bordul celor două aeronave s-au aflat și 83 de cetățeni din alte state membre UE sau state terțe participante la mecanism.
Transportul rutier către aeroportul din Muscat a fost organizat de MAE, autocarele fiind însoțite de echipe consulare mobile. Comisia Europeană urmează să deconteze până la 75% din aceste costuri logistice.
Ce este și cum funcționează mecanismul rescEU
RescEU reprezintă o rezervă strategică de capacități a Uniunii Europene, finanțată integral de la bugetul comunitar, creată pentru a oferi un răspuns rapid și coordonat în situații de criză majoră.
Atunci când zborurile naționale sau comerciale nu sunt suficiente, Uniunea Europeană dispune de un nivel suplimentar de protecție prin această rezervă. Faptic, structurile de la Bruxelles au capacitatea și fondurile necesare pentru a închiria direct aeronave civile dedicate exclusiv evacuării.
Pentru ca operațiunile să se desfășoare ordonat în mijlocul unei crize, procedurile sunt stricte. Listele cu pasagerii care urmează să fie extrași sunt întocmite centralizat și riguros, pe baza datelor și solicitărilor strânse direct de la fața locului de către delegațiile oficiale ale UE și de consulatele statelor membre prezente în regiune.
Finanțare de 96 de milioane de euro pentru România
În afara operațiunilor de repatriere, rezervele rescEU, găzduite în 22 de state membre, includ avioane de stingere a incendiilor, spitale de campanie și echipamente pentru urgențe chimice sau nucleare. Un exemplu recent este un grant de peste 96 de milioane de euro aprobat de UE pentru România, vizând constituirea unor stocuri medicale și de răspuns CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear), un proiect implementat de DSU în perioada 2024-2026 pentru consolidarea capacității de răspuns în fața amenințărilor transfrontaliere. Totodată, mecanismul european dispune de o componentă masivă de adăpostire de urgență: structuri modulare, corturi și facilități sanitare. Ele sunt stocate strategic pe continent și s-au folosit recent pentru a sprijini populația afectată de războiul din Ucraina și de cutremurele din Turcia.
Jurnalist
Sunt Ion-Oroles Manolache, jurnalist și fotoreporter. Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.