Târg cu bunătăți în Capitală de Dragobete

Ce bunătăți pot degusta vizitatorii

Atracția principală a evenimentului o reprezintă abundența de produse proaspete, aduse direct de la ferme din 18 județe ale țării. Între orele 09:00 și 19:00, vizitatorii vor găsi pe tarabe fructe și legume, brânzeturi, preparate din carne și pește, dar și produse artizanale din lavandă. Printre noutățile culinare ale ediției se numără gustările din șorici de porc și lactatele de specialitate. De asemenea, gurmanzii vor putea cumpăra produse atestate la nivel european, precum faimosul Magiun de prune Topoloveni și Telemeaua de Sibiu.

Gusturi românești pe harta europeană

Din cele aproape 1.800 de alimente înregistrate în sistemele de calitate din Uniunea Europeană, România se mândrește în prezent cu 16 produse recunoscute și protejate. Dintre acestea, 13 dețin Indicație Geografică Protejată (IGP) – precum Salamul de Sibiu, Cârnații de Pleșcoi, Plăcinta dobrogeană, Cașcavalul de Săveni sau Salinatele de Turda. Lista este completată de Telemeaua de Ibănești (Denumire de Origine Protejată) și de două produse cu Specialitate Tradițională Garantată (STG), printre care Salata tradițională cu icre de crap. Pe viitor, reprezentanții autorităților vizează obținerea atestării europene pentru alte zeci de preparate locale celebre, cum ar fi Brânza de burduf de Bran, Virșlii de Hunedoara, Usturoiul de Copălău sau Covrigul muscelean.

„Pe parcursul celor trei zile, vizitatorii vor avea ocazia să descopere și să achiziționeze produse agroalimentare autohtone, tradiționale, aduse direct de la producători. (...) Toate acestea reflectă diversitatea și calitatea produselor obținute în gospodăriile și fermele din România”, au transmis reprezentanții Ministerului.

Meșteșuguri și port popular

Pe lângă experiența gastronomică, târgul oferă publicului și o reconectare cu arta populară. Participanții vor putea admira creațiile meșterului popular Dan Ciucan din județul Gorj, o ocazie excelentă de a redescoperi frumusețea și autenticitatea portului tradițional românesc.

„Prin acest eveniment, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale valorifică măiestria gospodarilor noștri și îndeamnă la prețuirea roadelor pământului, aducând în inima orașului farmecul nealterat al satului”, precizează instituția.

Semnificația Dragobetelui la români

Evenimentul celebrează sărbătoarea autohtonă a iubirii, marcată tradițional pe 24 februarie. În mitologia românească, Dragobetele – supranumit „Năvalnicul” sau „Logodnicul Păsărilor” – este considerat patron al dragostei și al bunei dispoziții, fiu al Babei Dochia și un protector al naturii. Sărbătoarea marchează simbolic sfârșitul iernii, trezirea la viață a vegetației și momentul în care păsările își aleg perechea pentru a-și construi cuiburile. Tradiția populară amintește că tinerii se îmbrăcau în straie de sărbătoare și porneau la cules de flori de primăvară, existând credința că cei care se întâlneau și se sărutau în această zi aveau noroc în dragoste tot anul. Obiceiul s-a păstrat viu de celebra zicală: „Dragobetele sărută fetele!”.