Arta poate fi un instrument real de regenerare urbană

StitriDinTurism.ro: În 2014, Art Safari a început într-o structură temporară în Piața George Enescu. Privind înapoi, care a fost cel mai mare risc pe care vi l-ați asumat atunci când ați pariat că bucureștenii și turiștii vor plăti pentru o experiență artistică privată, în afara muzeelor clasice de stat?

Ioana Ciocan: Riscul cel mai mare nu era financiar, era de percepție. În 2014, ideea că publicul va plăti bilet pentru o expoziție organizată privat, în afara unui muzeu de stat, părea cel puțin temerară. Mulți ne-au spus că n-o să meargă, că n-o să prindă la publicul local. Când am anunțat că următoarea ediție Art Safari (în 2015) va fi în garajul Ciclop, pe atunci funcțional, nu ne-a crezut nimeni, părea imposibil să organizezi o expoziție de amploare într-un garaj. Și totuși, în 2015 am avut 20.000 de vizitatori și coadă la artă, la deschiderea Art Safari. Pariasem pe ceva simplu: că oamenii sunt pregătiți pentru evenimente culturale, curioși și că vor să descopere arta dacă li se oferă un context prietenos, o experiență, nu doar tablouri pe perete. Riscul s-a dovedit a fi cel mai bun pariu pe care l-am făcut.

Am demonstrat că arta poate fi un instrument real de regenerare urbană

StiriDinTurism.ro: Art Safari are acest obicei de a „readuce la viață” clădiri istorice uitate (Ciclop, Palatul Oscar Maugsch, Palatul Dacia-România). Din perspectiva unui turist care explorează Piața Amzei, cum credeți că prezența permanentă a Art Safari a contribuit la revitalizarea acestei zone?

Ioana Ciocan: Cred că am demonstrat că arta poate fi un instrument real de regenerare urbană. Fiecare spațiu în care am poposit, Garajul Ciclop, Palatul Dacia-România de pe Lipscani, Palatul Oscar Maugsch din Piața Universității, Victoria Tower pe Calea Victoriei, era, în momentul în care l-am preluat, o clădire uitată în/de oraș. Noi le-am redeschis publicului. Un turist care mergea pe Lipscani și descoperea brusc o expoziție cu lucrări din patrimoniul a numeroase muzee naționale, precum și comori din colecții private în interiorul unui palat pe care nici localnicii nu îl știau, trăia o surpriză. Acesta este, cred, cel mai frumos tip de turism cultural: să descoperi orașul altfel. Acum am ajuns în Piața Amzei, una dintre cele mai dinamice și efervescente zone ale Capitalei. Pe lângă cea mai bună cafea și pizza din zonă, ai și 4.500 de metri pătrați de artă la doi pași.

Turismul cultural: ce atrage vizitatorii străini în România

StiriDinTurism.ro: Vedem tot mai multe grupuri de turiști străini în sălile expoziționale din România. Aveți date sau povești despre vizitatori care au venit în România special pentru o anumită expoziție? Ce îi atrage la noi?

Ioana Ciocan: Am avut, de-a lungul edițiilor, vizitatori de la Tate Modern, specialiști din muzee din Strasbourg, Stockholm, Varșovia, Viena, Haifa, Paris, Johannesburg, Haga, specialiști care au venit special să studieze piața de artă contemporană românească. Există un interes real pentru ce se întâmplă la noi, pentru artiști pe care Occidentul nu i-a descoperit încă. Ceea ce îi atrage este tocmai această senzație că au acces la ceva autentic, neexploatat turistic. România are o istorie artistică fascinantă, maeștri care au studiat la Paris sau München, influențe Belle Époque suprapuse cu specificul local, și vizitatorii străini simt că descoperă ceva ce nu găsesc altundeva. 

StiriDinTurism.ro: Care este cel mai frumos compliment pe care l-ati primit pentru Art Safari, cine vi l-a facut si in ce context?

Ioana Ciocan: Sunt multe, dar mă gândesc adesea la vizitatorii care vin și ne spun că Art Safari este primul loc în care s-au simțit bine la o expoziție, că nu li s-a părut intimidant, că au înțeles, că le-a plăcut să fie acolo. Pentru un om care nu pășise niciodată în muzeu din proprie inițiativă, să spună asta... pentru mine înseamnă că am reușit ce ne-am propus. Arta nu e pentru inițiați. Este pentru toată lumea, dacă îi oferi publicului contextul potrivit.

StiriDinTurism.ro: Tururile de noapte cu muzică live și prosecco au devenit semnătura voastră. Cum s-a născut această idee și cât de greu a fost să „convingeți” arta de patrimoniu să fie vizitată cu un pahar de vin în mână, transformând vizita la muzeu într-o opțiune de nightlife?

Ioana Ciocan: A apărut dintr-un brainstorming cu echipa. O colegă mai party lover a zis la un moment dat într-o ședință: „Cum ar fi să facem niște petreceri la Art Safari?" Și toată lumea a tăcut două secunde, apoi s-a apucat să construiască pe idee. Nu noi am inventat conceptul de seară la muzeu, există în toată lumea. Dar am adaptat-o publicului nostru, unui public tânăr, urban, care vrea să iasă, să socializeze, dar și să trăiască ceva cu sens. Combinația dintre arta de patrimoniu sau contemporană și un pahar de prosecco este o invitație. Spune: vino, relaxează-te, nu e un examen, nu zici ceva „greșit”. 

Logistica invizibilă din spatele pieselor de valoare mondială

StiriDinTurism.ro: Care a fost cel mai tensionat moment pe care l-ați trăit pentru ca o piesă de valoare mondială sa treaca pragul pragul Art Safari?

Ioana Ciocan: Expoziția realizată în colaborare cu Victoria and Albert Museum din Londra, dedicată lui John Constable, a fost probabil cel mai complex proiect logistic pe care l-am dus la capăt. Nu exagerez dacă spun că a durat aproape doi ani de negocieri, documentație și îndeplinire a unor condiții extrem de stricte de securitate, climatizare, transport specializat și asigurare. Fiecare instituție internațională mare are protocoale riguroase și, pe bună dreptate. Fiecare moment în care o lucrare de valoare mondială ajunge pe teritoriul nostru implică o responsabilitate uriașă și o logistică invizibilă publicului, dar extrem de complexă în culise.

StiriDinTurism.ro: Turismul înseamnă un întreg ecosistem. Ați observat un impact direct asupra cafenelelor și hotelurilor din jur în timpul sezoanelor expoziționale și există parteneriate strategice cu industria HoReCa pe care publicul nu le vede?

Ioana Ciocan: Absolut. Un eveniment de amploare aduce cu el un flux de oameni care mănâncă, beau cafea, stau în oraș. Am văzut asta în fiecare locație în care am fost, comercianții din jur sesizează imediat că există mai mult trafic în weekend-urile Art Safari. În Amzei, acest efect este organic, pentru că zona are deja viață proprie - cafenele extraordinare, restaurante, gelaterii. Art Safari New Museum se integrează în ecosistem și vine cu o ofertă culturală care nu exista în zona. Am construit și parteneriate directe cu Pain Plaisir pentru brunch-urile de la muzeu, cu Zelateria pentru îndulcirea atelierelor de creație pentru adulți - acestea sunt colaborări pe care vizitatorii noștri le apreciază foarte tare. 

Echilibrul între rigoare academică și instagramabilitate pentru Generația Z

StiriDinTurism.ro: Sunteți Comisarul României la Bienala de artă de la Veneția, cel mai important eveniment dedicat artei din lume. Cum reușiți să păstrați acest echilibru fin la Art Safari între rigoarea academică și nevoia de a fi „instagramabil” pentru turiștii din Generația Z?

Ioana Ciocan: Cred că e o falsă dilemă. Rigoarea curatorială și accesibilitatea nu se exclud, se completează. La Art Safari, fiecare expoziție are în spate curatori serioși, cercetare, colaborări cu muzee internaționale. Dar felul în care prezentăm conținutul - scenografia, iluminatul, traseul expozițional, comunicarea - este gândit astfel încât să nu intimideze, ci să invite. Dacă ne place atât de mult o lucrare, o expoziție încât ne dorim să scoatem telefonul, să facem poze și să le postăm pe Instagram nu este superficial, este despre bucuria cu care trăim această experiență, este o formă de expresie.

StiriDinTurism.ro: Art Safari nu mai este de mult doar despre tablouri pe perete, ci pune accent pe design de expoziție, sunet și chiar miros. Care este elementul ascuns din designul unui sezon Art Safari pe care un vizitator obișnuit s-ar putea să nu-l observe, dar care îi influențează subconștient starea de bine?

Ioana Ciocan: Felul în care te conduce prin spațiu fără să simți că ești dirijat. Designerul nostru, Diana Nicolaie, gândește fiecare expoziție ca pe o experiență senzorială completă: cum intri, ce simți în primele zece secunde, cum treci de la o lucrare la alta. La Art Safari New Museum, arhitectura industrială, betonul aparent, suprafețele vitrate creează un spațiu care se retrage discret și lasă arta să vorbească. Dar asta nu se întâmplă de la sine, este o decizie artistică deliberată, „invizibilă” tocmai pentru că funcționează bine.

StiriDinTurism.ro: Dacă ați fi consultantul de turism al Capitalei, care sunt cele trei lucruri pe care le-ați schimba imediat în infrastructura culturală a Bucureștiului pentru a-l face mult mai atractiv?

Ioana Ciocan: În primul rând, aș crea mai multe parteneriate reale între instituțiile culturale și industria hotelieră - un turist care ajunge la Otopeni ar trebui să afle din prima zi ce expoziții, concerte sau evenimente are la dispoziție, ca parte dintr-un pachet integrat. Și în al treilea rând, mi-aș dori să ne luptăm mai mult pentru restaurarea și repunerea în circuit cultural a clădirilor istorice din centrul Bucureștiului. Avem un patrimoniu arhitectural extraordinar, neutilizat. Este o oportunitate ratată.

StiriDinTurism.ro: Care este acel „obiect imposibil” – o piesă de artă pe care ați dorit enorm să o aduceți în România, dar care, din motive de costuri, asigurări sau refuz al proprietarilor, a rămas până acum doar un vis pe lista dumneavoastră?

Ioana Ciocan: Există câteva, da. Nu le voi numi pe toate, unele rămân pe lista noastră de proiecte, care sunt în negociere continuă. Ceea ce pot spune este că de fiecare dată când credem că ceva e imposibil, ne dăm câțiva ani și revenim la idee. Expoziția cu V&A Museum a părut o misiune imposibilă. Nu a fost. Există lucrări din marile colecții internaționale pe care le visăm - și la care continuăm să lucrăm. Imposibilul, în acest domeniu, e adesea doar o chestiune de timp, răbdare și relații construite cu grijă.

Acum, în această ediție, pe care o puteți vizita până pe 19 iulie, avem la Art Safari New Museum singurul Van Gogh din România, o lucrare din 1885, realizată în cărbune pe hârtie, care aparținuse colecționarului Alexandru Slătineanu și care a ajuns în țară după ce medicul a achiziționat-o direct de la Ambroise Vollard, celebrul negustor din Paris care îi lansase și pe Picasso și Cézanne. O poveste extraordinară, despre o colecție restituită după decenii familiei Slătineanu, pe care am simțit că trebuie s-o spunem cum se cuvine. 

Planuri de viitor: spații noi și proiecte ambițioase

StiriDinTurism.ro: După atâtea ediții de succes, ce urmează?

Ioana Ciocan: Art Safari New Museum din Amzei 13 este un nou capitol, un spațiu de cca. 4.500 de metri pătrați, deschis tot timpul anului, ne permite să construim formate pe care nu le-am putut imagina înainte - programe educaționale mai ample, rezidențe de artiști, colaborări internaționale de durată, evenimente. Și vrem să continuăm să facem ceea ce am făcut mereu: să aducem în România expoziții „imposibile”. 

Sezonul curent este unul excepțional: pe lângă expozițiile inaugurale, Vermont și farmecul Belle Époque, R: Eminescu. Poetul rațional, Felix Aftene. Jurnal și expozițiile internaționale realizate cu Goethe-Institut și Centrul Ceh, am deschis pe 9 mai, expoziția Colecția recuperată. Povestea Slătineanu, care include singurul Van Gogh din România, o lucrare de o valoare istorică și emoțională imensă. Peste 100 de exponate, picturi, gravuri, ceramică, bijuterii, arme, sunt reunite pentru prima dată în fața publicului larg - o poveste de familie care a traversat două secole. 

Ediția 19 (18 septembrie – 20 decembrie 2026) promite să fie la fel de ambițioasă. Deschidem atunci o expoziție dedicată lui Brâncuși, un artist pe care îl simțim dintotdeauna ca pe o datorie față de publicul nostru, curatoriată de Doina Lemny, o expoziție Pop Culture care va explora intersecția dintre arta vizuală și cultura populară, cu nume mari - Andy Warhol, Roy Lichtenstein, Keith Harring, curatoriată de Alexandre Eram și o expoziție istorică, Război și Pace, îngrijită de Dragoș Vărșăndan. Sunt proiecte importante, care necesită cercetare, negocieri, parteneriate internaționale.