Capacitatea de cazare hotelieră a României crește cu 3%
România avea peste 14.300 de structuri de cazare și aproximativ 464.000 de locuri disponibile la 31 iulie 2025, potrivit datelor INS, în creștere față de anul anterior. Segmentul pensiunilor și al unităților alternative continuă să se extindă, în timp ce hotelurile domină capacitatea totală.
Creștere anuală a capacității de cazare
Comparativ cu 2024, numărul structurilor de cazare a crescut cu 787 de unități, iar capacitatea totală a avansat cu peste 14.000 de locuri.
Datele INS indică o creștere atât a numărului de unități de primire turistică, cât și a capacității totale de cazare. Numărul locurilor-pat a urcat de la 449.900 în 2024 la 464.400 în 2025, ceea ce confirmă un ritm constant de extindere a ofertei turistice.
Creșterea este susținută în principal de dezvoltarea unităților de tip apartamente și camere de închiriat, care continuă să câștige pondere în totalul structurilor. Acest segment are o dinamică mai rapidă decât hotelurile clasice, pe fondul cererii pentru cazare flexibilă și al investițiilor mai accesibile.
Distribuția pe zone turistice rămâne relativ stabilă față de anul anterior, cu litoralul și marile orașe în continuare dominante în capacitatea totală. Nu se observă schimbări majore în ierarhia județelor, Constanța menținându-și poziția dominantă, urmată de Brașov și Suceava.
Evoluția tipurilor de cazare după pandemia COVID-19
Hoteluri
Hotelurile rămân principalul segment ca număr de locuri, dar ponderea lor în total a scăzut ușor față de perioada pre-pandemică. În 2025, acestea concentrau aproximativ 211.000 de locuri de cazare, dintr-un total de 464.000 la nivel național, menținându-și poziția dominantă . Totuși, creșterea este mai lentă comparativ cu alte tipuri de unități, segmentul fiind susținut în special de marile orașe și turismul de business.
Pensiuni turistice și agroturistice
Acesta este segmentul cu cea mai vizibilă expansiune. Dacă în 2019 existau aproximativ 2.800 de pensiuni agroturistice, numărul acestora a ajuns la 3.668 în 2025, depășind clar hotelurile ca număr de unități. În ceea ce privește capacitatea, pensiunile agroturistice ofereau peste 61.000 de locuri de cazare în 2025. Creșterea este strâns legată de cererea pentru turism rural, experiențe locale și vacanțe în natură.
Apartamente și camere de închiriat
Acest segment a înregistrat cea mai accelerată dezvoltare după pandemie. În 2025 existau 4.968 de unități de tip apartamente și camere de închiriat, reprezentând peste o treime din totalul structurilor de cazare. Capacitatea a ajuns la aproximativ 86.600 de locuri, plasând acest tip de cazare pe locul al doilea după hoteluri. În 2019, acest segment era mult mai puțin vizibil în statistici, ceea ce confirmă formalizarea rapidă a pieței, inclusiv prin platforme de tip Airbnb.
Datele INS indică o evoluție pozitivă a pieței de cazare din România, susținută de investiții în infrastructură turistică și diversificarea tipurilor de unități disponibile. Tendința arată și o schimbare de structură: de la dominanța hotelurilor spre o piață mai fragmentată, în care unitățile mici și cazarea flexibilă câștigă teren.
Jurnalist
Sunt Ion-Oroles Manolache, jurnalist și fotoreporter. Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.