Facerea sunetului. O vioară făurită manual pleacă în turneu
Un film documentar despre construirea unei viori de concert ajunge în șapte localități din Cluj, Sălaj, Covasna și Harghita, între 15 și 22 octombrie 2026. Turneul „Facerea sunetului” alternează proiecțiile cu recitaluri live pe instrumentul din film.
Un turneu în patru județe
Pe lângă film și muzică, programul include dezbateri publice despre patrimoniul imaterial. Turneul îl evocă și pe George Enescu, la 100 de ani de la compunerea Sonatei a III-a pentru vioară și pian, „În caracter popular românesc”.
În fiecare seară, violonista Diana Jipa, acompaniată de pianistul Ștefan Doniga, cântă pe vioara realizată în film. Potrivit organizatorilor, pelicula este proiectată alternativ cu momentele muzicale. Recitalul este precedat, cu 30 de minute înainte, de o conferință despre conservarea valorilor identitare. Conferința este susținută de istorici, muzeografi și profesori din localitatea respectivă.
Filmul: o vioară construită pas cu pas
Documentarul „Facerea sunetului” urmărește, în descrierea organizatorilor, „procesul manual și integral arhaic” prin care lutierul Nicolae Vădan a realizat o vioară de concert. Instrumentul a fost comandat de Diana Jipa.
Cine este Nicolae Vădan
Meșterul s-a născut pe 26 februarie 1960, în satul Rusești din comuna Râșca, județul Cluj. Potrivit site-ului său, prima reparație a făcut-o în jurul anului 1985: un contrabas, pe când cânta în ansamblul folcloric „Fluierașul”, al fabricii Clujana. Dirijorul orchestrei l-a dus la Pavel Onoaie, lutierul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Onoaie fusese la rândul lui ucenicul cehului Jan Maracek, stabilit în România între cele două războaie mondiale.
Vădan a fost opt ani ucenicul lui Pavel Onoaie și i-a luat locul după plecarea acestuia. Din 1996 lucrează ca reparator la Academia de Muzică din Cluj-Napoca, având atelier și în satul natal. Este membru în orchestra Ansamblului „Someșul-Napoca”. Folosește paltin creț din Munții Apuseni. Fibra ondulată a acestui lemn îi dă o rezonanță căutată în lutărie.
De ce este Tezaur Uman Viu
Titlul i-a fost acordat în 2018 de Ministerul Culturii. Dosarul a fost susținut de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj. Muzicologul Zamfir Dejeu a notat în susținerea distincției că Vădan a construit o copie după vioara lui George Enescu, un Guarneri del Gesù atestat în 1721, pentru violonistul Gabriel Croitoru. Printre cei care îi caută instrumentele se numără Nicolae Botgros și Ovidiu Bartes. Etnomuzicologul Mircea Câmpean i-a dedicat două filme, în 2014 și 2016.
Numărul instrumentelor realizate de Nicolae Vădan diferă în funcție de sursă. Câmpean vorbea despre 87 de viori, viole și violoncele. Într-o declarație ulterioară, meșterul însuși spune că a construit peste 100 de instrumente.
Programul celor șapte evenimente
- 15 octombrie, ora 18:00 – Sala „Reduta” a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca. Eveniment de lansare, cu participarea lui Nicolae Vădan și predarea oficială a viorii.
- 16 octombrie, ora 18:00 – Sala „Transilvania”, Zalău, județul Sălaj.
- 17 octombrie, ora 18:00 – Casa Memorială „Iuliu Maniu”, Bădăcin, județul Sălaj.
- 19 octombrie, ora 18:00 – Casa de Cultură din Târgu Secuiesc, județul Covasna.
- 20 octombrie, ora 18:00 – Casa de Cultură din Covasna.
- 21 octombrie, ora 19:00 – Centrul de Cultură „Arcuș” (Casa Artelor), Sfântu Gheorghe, județul Covasna.
- 22 octombrie, ora 18:00 – Sala „Szent István”, Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.
Parteneri
Proiectul are ca parteneri Radio România Muzical, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, Muzeul de Istorie și Artă al Județului Sălaj, Casa Memorială „Iuliu Maniu”, Centrul pentru Cultură Arcuș, casele de cultură din Târgu Secuiesc și Covasna și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Harghita.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.