Turiști cazați, fără să știe, în clădiri cu risc de prăbușire din București

Ce a descoperit analiza Re:Rise

Organizația română care lucrează pe reducerea riscului seismic a identificat, la finalul lunii mai, cel puțin 207 anunțuri de cazare turistică ilegală în clădiri încadrate în clasa de risc seismic RS1 – categoria cu cea mai mare probabilitate de prăbușire în cazul unui cutremur major. Dintre acestea, 116 erau listate pe Booking.com, 47 pe Airbnb, iar 44 pe ambele platforme simultan. Capacitatea combinată a acestor cazări depășește 1.000 de oaspeți pe noapte, conform datelor citate de publicația britanică.

Legea adoptată în 2024 interzice orice formă de închiriere, pe termen scurt sau lung, în clădirile RS1. În prezent, Bucureștiul are cel puțin 404 astfel de imobile în care cazarea este ilegală, iar nerespectarea interdicției se sancționează cu amenzi între 1.000 și 2.000 de euro. Numărul real al proprietăților cu risc necunoscut ar putea fi mai mare, întrucât doar o parte din fondul construit al orașului a fost expertizat oficial.

De ce este vulnerabil Bucureștiul

Capitala României este considerată cea mai expusă la risc seismic dintre toate capitalele Uniunii Europene. Cutremurul din 1977 a provocat peste 1.500 de morți, peste 10.000 de răniți și prăbușirea a 32 de clădiri în mai puțin de un minut. Lucrările de consolidare demarate după acel seism au fost întrerupte când regimul Ceaușescu a redirecționat fondurile către construcția Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului. De la adoptarea legislației privind consolidarea, în 1994, doar 35 de clădiri au fost efectiv reabilitate.

O evaluare din 2022 a Comitetului pentru Situații de Urgență al Municipiului București estimează că un cutremur major ar putea afecta grav aproximativ 23.000 de clădiri, ar risca să provoace decesul a circa 6.500 de persoane și ar lăsa alte 16.000 cu răni grave.

Turiștii, lăsați fără informații esențiale

Niciuna dintre cele două platforme nu impune proprietarilor să declare starea structurală a imobilului. Legea obligă clădirile RS1 să aibă afișat un punct roșu la intrare, cu un mesaj în limba română privind clasificarea de risc – informație practic invizibilă pentru turiștii străini care nu citesc românește.

„Am încercat tot posibilul să alertăm platformele despre această problemă, dar ni s-a spus că este responsabilitatea proprietarilor, nu a lor”, a declarat Matei Sumbasacu, inginer structurist și fondator al Re:Rise, citat de The Guardian.

Ana Todor, care a rezervat prin Airbnb două cazări în clădiri RS1 în 2025, a spus că a aflat abia ulterior despre interdicție: „Cu cât am aflat mai multe, cu atât mi-a crescut anxietatea. De fiecare dată când călătoresc la București, nu mai dorm bine, sunt tot timpul în alertă.”

În fața lipsei de reacție din partea platformelor, voluntarii Re:Rise au lipit autocolante cu cod QR pe cutiile cu chei montate pe fațadele clădirilor RS1 folosite pentru cazare turistică, pentru ca turiștii să poată verifica riscul real al imobilului înainte de a se caza.

Reacțiile autorităților și ale platformelor

Primăria Capitalei a precizat că poliția locală face verificări doar în baza reclamațiilor și că, în ianuarie, a notificat Ministerul Turismului pentru ca legea privind clădirile RS1 să fie inclusă în procesul de autorizare a unităților de cazare. Instituția a transmis că a organizat o campanie de informare pentru proprietari, în cadrul căreia au fost trimise aproximativ 3.000 de notificări.

Un reprezentant Airbnb a declarat că siguranța este o prioritate pentru companie și că platforma investighează în prezent situația semnalată. Booking.com a transmis că partenerii de cazare trebuie să respecte legislația locală și că există un proces prin care autoritățile pot raporta anunțurile problematice.

București a fost vizitat de peste două milioane de turiști în 2025, cel mai mare număr dintre toate orașele din România, potrivit Institutului Național de Statistică.