De ce este sărbătoare pe 28 octombrie
La 28 octombrie 1940, guvernul de la Atena a respins ultimatumul prin care Italia cerea acces militar pe teritoriul Greciei. A urmat invazia italiană, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Aniversarea, cunoscută drept Ohi Day, este marcată prin depuneri de coroane, ceremonii școlare și parade. La Salonic este programată parada militară, potrivit autorităților regionale.
Pentru cei aflați astăzi în Grecia, accesul este gratuit la siturile arheologice, monumentele și muzeele de stat administrate de Ministerul Culturii. Facilitatea este prevăzută în calendarul oficial al zilelor cu intrare liberă; programul fiecărui obiectiv se poate verifica separat.
Trei luni concentrează majoritatea vizitelor
Datele prezentate în octombrie de Sofia Lazaridou, directoarea reprezentanței din România a Organizației Naționale de Turism a Greciei, indică o creștere de 14% a sosirilor românilor în perioada ianuarie–august 2026. În anul precedent, Grecia înregistrase peste 1,55 milioane de vizite din România, dintre care peste 1,11 milioane între iulie și septembrie. Potrivit ELSTAT, România a fost în 2025 principala piață externă pentru hotelurile din nordul Greciei.
În 2026, numărul total al vizitatorilor străini ai Greciei a ajuns la 28,51 milioane în perioada ianuarie–august, cu 10% peste nivelul anului precedent, arată datele provizorii ale Băncii Greciei, publicate la 22 octombrie. Raportarea privește toate piețele externe, incluzând și turiștii din România.
Litoralul apropiat și insulele
Halkidiki, Riviera Olimpului, cu stațiunile Paralia și Olympic Beach, și Thassos rămân între destinațiile indicate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism pentru vacanțele românilor. Proximitatea favorizează deplasările cu automobilul și sejururile în apartamente, pensiuni ori hoteluri.
Pentru vacanțele cu avionul, operatorii au semnalat în 2026 rezervări pentru Creta, Rodos, Zakynthos, Corfu și Kefalonia. Zilele de plajă sunt completate de excursii cu barca, vizite la situri arheologice, plimbări prin orașele vechi și seri în taverne, cu preparate locale și muzică grecească.
Printre preparatele întâlnite frecvent în meniurile tavernelor sunt souvlaki, frigărui de carne, gyros, carne friptă și servită de obicei în lipie, musacaua grecească, peștele și fructele de mare. În Atena și Salonic, vizitele la muzee și monumente pot fi asociate cu piețe gastronomice, spectacole și viața de seară a orașelor.
Pelerinaje la Meteora și Athos
Turismul religios este un alt motiv de călătorie. Complexul Meteora, înscris în patrimoniul UNESCO, cuprinde șase mănăstiri active, ridicate pe stânci în regiunea Tesalia. În nord-estul Greciei, Muntele Athos găzduiește 20 de mănăstiri principale, alături de numeroase schituri și chilii. Printre așezămintele monahale românești se numără schiturile Prodromu și Lacu. Schitul Prodromu aparține administrativ de Mănăstirea Marea Lavră, iar Schitul Lacu de Mănăstirea Sfântul Pavel.
În 2025, aproximativ 70.000 dintre cei 178.000 de pelerini ajunși la Athos au fost români, potrivit publicației Kathimerini. Intrarea pe teritoriul monahal este permisă numai bărbaților, pe baza permisului special diamonitirion, eliberat în număr limitat. Excursiile maritime de-a lungul peninsulei sunt accesibile și femeilor, fără debarcare în zona monahală.
Ulei, miere, fistic și produse locale
Uleiul de măsline, măslinele, brânza feta, oregano, mierea, vinurile și dulciurile tradiționale se numără printre produsele asociate cumpărăturilor de vacanță. Unele au o identitate geografică precisă: fisticul din Eghina este protejat prin denumire de origine, insula Evia este cunoscută pentru mierea de pin și smochinele uscate de Kymi, iar Chios pentru rășina aromatică mastiha.
Din Corfu provin produse din kumquat, fruct citric folosit la dulcețuri și lichioruri. Pe Muntele Athos, comunitățile monahale produc ulei de măsline, miere și vin. În magazinele și piețele locale se găsesc și săpunuri cu ulei de măsline, pastă de măsline, halva cu susan și obiecte din lemn de măslin.
