Brașovul vrea turiști care stau mai mult, nu mai mulți

Orașul plin, hotelurile pe jumătate goale

Cine a fost în Piața Sfatului într-o sâmbătă de vară sau de Crăciun ar putea crede că Brașovul duce lipsă de locuri de cazare. Cifrele spun altceva: hotelurile și pensiunile din oraș au avut în 2025 o ocupare medie de 33%, mai slabă decât la începutul anilor 2000, pentru că locurile de cazare s-au înmulțit de aproape trei ori, exact în ritmul cererii. Nicio lună a anului nu trece de 45% ocupare, iar primăvara este cel mai slab sezon.

Explicația stă în felul în care se vizitează Brașovul. Dintre cele aproximativ 2,7 milioane de vizite estimate anual, majoritatea sunt excursii de o zi; cei care rămân stau în medie 1,84 nopți, față de 2,62 în 2001. Iar o parte a celor care dorm în oraș rămân invizibili pentru statistică: în august 2026, platformele de închiriere afișau de două ori mai multe apartamente decât certificatele de clasificare existente.

Turiștii români îl consideră atractiv și l-ar recomanda, dar îl descriu aproape exclusiv prin munte, Biserica Neagră și Poiana Brașov. Gastronomia și evenimentele abia apar în răspunsuri.

Trei scenarii, o singură direcție

Documentul remarcă trei direcții posibile. Dacă nimic nu se schimbă, ocuparea continuă să scadă. Dacă orașul merge pe promovare de masă și evenimente mari, câștigă cu 30% mai mulți vizitatori, dar tot cu hotelurile pe jumătate goale și cu presiune suplimentară pe Tâmpa și pe centrul istoric. Varianta aleasă merge pe echilibru: sosirile cresc lent, circa 1% pe an, dar sejurul urcă la 2,2 nopți, extrasezonul și zilele lucrătoare beneficiază de turiști, iar cazările neînregistrate intră în evidență. Pentru 2034, ținta este o ocupare de peste 41%.

Strategia cere ca brașovenii să accepte turismul cel puțin la fel de mult ca în 2027 și ca ponderea vizitatorilor care l-ar recomanda sigur să treacă de 80%.

Ce se schimbă pentru vizitator

Cele 325 de măsuri din plan, dintre care 88 considerate esențiale, sunt grupate în șapte politici: mobilitate și centrul istoric, natură în toate anotimpurile, Poiana Brașov ca stațiune premium, gastronomie, cultură, turism de afaceri și cazare. Câteva dintre ele se vor simți în mod direct:

• parcările mutate la marginea centrului și coridoare pietonale,

• un card al oaspetelui cu transport public gratuit pentru turiștii cazați legal,

• un regulament propriu pentru Poiana, cu buget separat,

• o carte-etalon a bucătăriei Țării Bârsei,

• candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034,

• un centru expozițional ridicat în etape.

Apartamentele turistice primesc, și ele, un cadru:

• aceleași reguli și aceeași taxă ca hotelurile,

• număr de înregistrare afișat în fiecare anunț,

• colectarea taxei direct prin platforme, cum prevede regulamentul european aplicabil din mai 2026.

Strategia respinge plafoanele de zile sau limitarea licențelor.

De unde vin banii și cine decide

Finanțarea pornește de la taxa de oraș votată în decembrie 2025, 7 lei pe noapte pentru promovare și 5 lei pentru Salvamont, care ar aduce împreună aproape 16 milioane de lei pe an la nivelul înnoptărilor actuale, și continuă cu bugetele local și județean, fonduri europene și investiții private. Cel mai scump proiect rămâne centrul expozițional, estimat la peste 500 de milioane de lei.

Strategia a fost elaborată pentru Organizația de Management al Destinației Brașov de o echipă condusă de BrandBerry, alături de Horwath HTL România și GMP CommUnity, după 12 ateliere cu operatori și instituții locale în vara acestui an. Observațiile publicului pot fi trimise prin formularul de pe brandberry.ro/brasov2034, iar documentul revizuit urmează să ajungă la vot în Consiliul Local în 2027. Primele jaloane sunt acordul dintre Primărie și OMD în 2027, regulamentul Poienii în 2028 și o evaluare intermediară în 2030.