Cafeaua, între schimbările climatice și turism: ce se întâmplă cu regiunile care produc boabele preferate ale lumii
În fiecare dimineață, milioane de oameni își încep ziua cu o cafea, fără să se gândească la locul în care au crescut boabele din ceașcă. În spatele acestui gest cotidian se află însă o agricultură dependentă de temperatură, precipitații și condițiile solului, iar schimbările climatice pun sub presiune numeroase regiuni producătoare. De Ziua Internațională a Cafelei, pe 1 octombrie, una dintre întrebările importante privește viitorul acestor teritorii și efectele pe care transformările lor le pot avea inclusiv asupra turismului.
Plantațiile de cafea, tot mai expuse schimbărilor climatice
Cafeaua arabica, apreciată pentru profilul său aromatic, este cultivată în special în zonele tropicale de altitudine, unde temperaturile și precipitațiile trebuie să se încadreze în anumite limite. Creșterea temperaturilor, perioadele de secetă și modificarea regimului ploilor pot afecta înflorirea, dezvoltarea fructelor și productivitatea plantațiilor.
Un studiu publicat în 2025 în revista științifică Agricultural Systems estimează că randamentul arabicăi ar putea scădea cu 23–35% în America Latină și cu 16–21% în Africa, în condițiile climatice modelate de cercetători. Rezultatele sunt proiecții pentru viitor.
Cercetările privind distribuția terenurilor favorabile culturii indică și posibilitatea unei deplasări a producției către altitudini mai mari. Această schimbare nu este însă o soluție disponibilă tuturor fermierilor. Terenurile potrivite pot fi limitate, iar extinderea plantațiilor poate intra în competiție cu pădurile și cu alte utilizări agricole.
Ce se întâmplă în țările producătoare și cum influențează producția anuală
Brazilia și Vietnamul se află printre principalii producători mondiali, dar condițiile agricole diferă semnificativ de la o regiune la alta. În Brazilia, seceta și temperaturile ridicate pot afecta culturile de arabica, în timp ce producția de robusta are propriile particularități și riscuri. Tocmai de aceea, evoluția pieței nu poate fi explicată printr-un singur fenomen meteorologic.
În prognoza sa din decembrie 2025, Departamentul Agriculturii al SUA estima pentru anul comercial 2025/2026 o producție mondială de 178,8 milioane de saci de 60 kg și un consum de 173,9 milioane de saci. În pofida creșterii anticipate a producției, stocurile de la sfârșitul sezonului erau estimate să scadă pentru al cincilea an consecutiv.
Aceste evoluții pot influența costurile de aprovizionare și prețurile, dar între recolta dintr-o țară tropicală și prețul de la raft există mai multe etape: transport, procesare, prăjire, distribuție și comercializare.
Pentru România, datele comerciale arată că în 2024 au fost importate aproximativ 64.173 de tone din categoria vamală care include cafeaua și anumite produse de substituție. Germania, Italia și Bulgaria s-au numărat printre principalii parteneri de import ai țării. O parte importantă a cafelei care ajunge pe rafturile românești trece, așadar, prin lanțuri europene de procesare și distribuție, nu direct de la țara cultivatoare la consumator.
Atunci când cafeaua devine motiv de călătorie
Schimbările din agricultură au implicații și pentru turismul rural. În anumite regiuni, plantațiile, metodele tradiționale de cultivare și preparare și relația dintre comunități și peisaj au devenit atracții turistice în sine.
Un exemplu este Peisajul Cultural al Cafelei din Columbia, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Aici, vizitatorii pot descoperi plantații, așezări rurale și tradiții legate de producerea cafelei, într-un teritoriu în care agricultura a contribuit la formarea identității locale.
Pentru astfel de destinații, protejarea culturilor agricole înseamnă și păstrarea responsabilă a experienței turistice. O recoltă afectată de condițiile climatice poate influența veniturile fermelor. În schimb, turismul poate oferi o sursă suplimentară de venit, dacă beneficiile ajung în comunitățile locale.
Totuși, dezvoltarea turismului nu rezolvă automat problemele producătorilor. Un studiu din 2026 despre turismul cafelei în provincia Yunnan, una dintre regiunile producătoare ale Chinei, arată că atragerea vizitatorilor la plantații nu garantează automat venituri mai mari pentru fermieri. Accesul limitat la finanțare, lipsa experienței în servicii turistice și participarea insuficientă a producătorilor la organizarea ofertei pot împiedica distribuirea beneficiilor către comunitățile locale.
O zi dedicată și oamenilor din spatele fiecărei cești
În 2026, Ziua Internațională a Cafelei are și o nouă recunoaștere instituțională: la 10 martie, Adunarea Generală a ONU a desemnat oficial data de 1 octombrie pentru această celebrare, prin rezoluția A/RES/80/248. Inițiativa pune accentul pe importanța economică, socială și culturală a cafelei, precum și pe mijloacele de trai ale comunităților implicate în producție.
Dincolo de ritualul zilnic, cafeaua leagă agricultura de comerț, tradiții locale și turism. Viitorul său va depinde nu numai de cererea consumatorilor, ci și de capacitatea regiunilor producătoare de a se adapta schimbărilor climatice fără a pierde resursele naturale și identitatea culturală.
Jurnalist
Contactul cu jurnalismul și fotografia l-am avut la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar Școala de Artă m-a învățat să privesc diferit lumea, prin limbajul vizual. Prima experiență în presă o am din timpul facultății, la ziarul Evenimentul Zilei. Am lucrat ca jurnalist și fotoreporter pentru Cotidianul.ro și CotidianulHD.ro. Știridinturism.ro mă împinge să explorez noi perspective. Pentru mine, a călători înseamnă a descoperi, însă experiența capătă sens și împlinire atunci când este împărtășită. Sursele mele de inspirație: literatura, creațiile marilor nume ale jurnalismului, fotografiei și picturii, proiectele în care mă implic, oamenii și poveștile lor. Caut să fiu o prezență discretă, să respect momentele și faptele fără să le influențez în vreun fel. Este esența actului jurnalistic. Astfel, creația vizuală și narativă va fi percepută ca adevărată în momentul revederii de peste ani, iar emoțiile trăite vor fi autentice, ca o întoarcere reală în timp.